Astăzi, Comisia Europeană a adoptat pachetul său anual privind extinderea, care prezintă o evaluare amplă a progreselor realizate de partenerii de extindere în ultimele douăsprezece luni. Pachetul din acest an reafirmă faptul că extinderea ocupă un loc prioritar pe agenda UE. De asemenea, acesta confirmă faptul că aderarea noilor state membre este din ce în ce mai aproape.
Menținerea consecvenței și aplicarea unei abordări bazate pe merit sunt esențiale pentru succesul aderării la UE. Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă parcursul spre UE. Ritmul reformelor lor, în special în domenii precum democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, are un impact direct asupra vitezei procesului de aderare. Aceste progrese aduc beneficii atât statelor membre candidate, cât și actualelor state membre ale UE, consolidând prosperitatea, democrația, securitatea și stabilitatea și deschizând totodată noi oportunități pentru cetățeni și întreprinderi, cum ar fi investiții strategice și accesul la Piața Unică.
Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, a declarat: „Suntem mai hotărâți ca niciodată să transformăm extinderea UE într-o realitate. Pentru că o Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Însă extinderea este un proces bazat pe merite. Pachetul nostru oferă recomandări concrete tuturor partenerilor noștri. Și pentru fiecare dintre ei spunem: aderarea la UE este o ofertă unică. O promisiune de pace, prosperitate și solidaritate. Cu reformele potrivite și o voință politică puternică, partenerii noștri pot profita de această oportunitate”.
Evaluările, însoțite de recomandări și îndrumări privind prioritățile de reformă, oferă o foaie de parcurs pentru partenerii de extindere în vederea aderării la UE. Comisia își menține angajamentul deplin de a sprijini viitoarele state membre în acest parcurs. Integrarea treptată a membrilor aspiranți în Piața Unică consolidează legăturile cu Uniunea încă înainte de aderarea acestora. În ultimul an au fost înregistrate progrese semnificative. Având în vedere că extinderea este un obiectiv politic clar în acest mandat, Comisia se angajează să asigure atât pregătirea statelor candidate, cât a Uniunii Europene de a primi membrii aspiranți. În acest scop, în curând va fi prezentată o Comunicare privind revizuirile aprofundate ce țin de politici și reforme.
Pentru a garanta că noile state membre continuă să protejeze și să mențină progresele obținute în domeniul statului de drept, al democrației și al drepturilor fundamentale, viitoarele Tratatate de Aderare ar trebui să includă garanții mai puternice împotriva regresului în privința angajamentelor asumate pe parcursul negocierilor de aderare.
Comunicarea eficientă, precum și combaterea manipulării și interferenței informaționale străine, inclusiv a dezinformării, reprezintă un imperativ strategic.
Comisia este, de asemenea, pregătită să sprijine eforturile statelor membre de a consolida încrederea publicului în procesul de extindere și de a contribui la avansarea acestuia cu legitimitatea necesară.
Concluzii principale
Muntenegru a înregistrat progrese semnificative în vederea aderării la UE, încheind patru capitole de negociere în ultimul an. Angajamentul țării de a închide provizoriu alte capitole până la sfârșitul anului 2025 reflectă devotamentul său față de integrarea europeană. Menținerea unor progrese constante în ceea ce privește reformele și căutarea continuă a unui consens politic larg sunt esențiale pentru atingerea obiectivului țării de a încheia negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2026. Sub rezerva menținerii ritmului reformelor, Muntenegru este pe cale să atingă acest obiectiv ambițios.
Albania a înregistrat progrese semnificative, cu patru clustere deschise în cursul anului trecut. Pregătirile pentru deschiderea ultimului grup din acest an sunt în stadiu avansat. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește elementele fundamentale, în special în ceea ce privește reforma justiției și lupta împotriva criminalității organizate și a corupției. În prezent, sunt necesare eforturi continue pentru a îndeplini obiectivele de referință intermediare din cadrul principiilor fundamentale, care vor deschide calea pentru inițierea închiderii capitolelor de negociere odată ce reformele sectoriale necesare au fost realizate. Atingerea obiectivului Albaniei de a încheia negocierile până în 2027 depinde de menținerea ritmului reformelor și de promovarea unui dialog politic favorabil incluziunii. Sub rezerva menținerii ritmului reformelor, Albania este pe cale să atingă acest obiectiv ambițios.
În pofida războiului de agresiune necruțător al Rusiei, Ucraina rămâne ferm angajată pe calea aderării la UE, după ce a finalizat cu succes procesul de evaluare și a avansat în privința reformelor-cheie. Ucraina a adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, precum și un plan de acțiune privind minoritățile naționale, pe care Comisia le-a evaluat pozitiv. Ucraina a îndeplinit condițiile necesare pentru a deschide clusterele: unul (aspecte fundamentale), șase (relații externe) și doi (piața internă). Comisia se așteaptă ca Ucraina să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și depune eforturi pentru a se asigura că Consiliul este în măsură să avanseze deschiderea tuturor clusterelor înainte de sfârșitul anului. Guvernul ucrainean a semnalat obiectivul său de a încheia provizoriu negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2028. Comisia este hotărâtă să sprijine acest obiectiv ambițios, dar consideră că, pentru a-l atinge, este necesară o accelerare a ritmului reformelor, în special în ceea ce privește elementele fundamentale, în special statul de drept.
În contextul amenințărilor hibride continue și al încercărilor de destabilizare a țării, Moldova a avansat semnificativ pe calea aderării, finalizând cu succes procesul de evaluare. Primul Summit UE-Moldova din iulie 2025 a marcat o nouă etapă de cooperare și integrare. Moldova a adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, pe care Comisia le-a evaluat pozitiv. Comisia consideră că Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru a deschide clusterele: unul (fundamente), șase (relații externe) și doi (piața internă). Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească, de asemenea, condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și depune eforturi pentru a se asigura că Consiliul este în măsură să avanseze deschiderea tuturor clusterelor înainte de sfârșitul anului. Guvernul Republicii Moldova a semnalat obiectivul său de a încheia provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028. Comisia este hotărâtă să sprijine acest obiectiv, care este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Moldova să accelereze ritmul actual al reformelor. Menținerea ritmului reformelor este esențială, consolidată de sprijinul parlamentar puternic pentru parcursul european al țării în urma alegerilor din septembrie.
Polarizarea în societatea sârbă s-a accentuat în contextul protestelor în masă care au avut loc în toată Serbia începând din noiembrie 2024, reflectând dezamăgirea cetățenilor, printre altele, față de corupție și de lipsa percepută de responsabilitate și transparență, combinate cu cazuri de utilizare excesivă a forței împotriva protestatarilor și de presiune asupra societății civile. Acest lucru a condus la un mediu din ce în ce mai dificil, în care retorica de dezbinare a dus la o gravă erodare a încrederii între părțile interesate care, la rândul său, afectează procesul de aderare. Reformele au încetinit semnificativ. Deși se recunosc unele evoluții recente, cum ar fi relansarea procedurii de selecție a noului Consiliu al autorității de reglementare pentru mass-media electronică (REM) și progresele înregistrate în procesul legislativ privind legea referitoare la registrul electoral unificat, care trebuie acum finalizate și puse în aplicare, precum și o creștere recentă a alinierii la politica externă și de securitate comună a UE, care trebuie continuată, este nevoie să se facă mai mult. Serbia trebuie să depășească impasul în domeniul judiciar și al drepturilor fundamentale, în general, și să remedieze urgent regresul privind libertatea de exprimare și erodarea libertății academice. Evaluarea Comisiei din 2021, conform căreia Serbia a îndeplinit criteriile de referință de deschidere pentru clusterul 3 (competitivitate și creștere favorabilă incluziunii), rămâne valabilă.
Macedonia de Nord și-a continuat activitatea privind foile de parcurs pentru statul de drept, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice, precum și privind planul de acțiune privind protecția minorităților. Sunt necesare acțiuni rapide și decisive suplimentare cu privire la criteriile de referință pentru inițiere, în conformitate cu cadrul de negociere, în vederea deschiderii primului cluster cât mai curând posibil și atunci când sunt îndeplinite condițiile relevante. Macedonia de Nord ar trebui să își intensifice eforturile de menținere a statului de drept, prin garantarea independenței și integrității sistemului judiciar și consolidarea luptei împotriva corupției. Țara trebuie, de asemenea, să adopte modificările constituționale necesare în vederea includerii în Constituție a cetățenilor care trăiesc în interiorul granițelor statului și care fac parte din alte popoare, cum ar fi bulgarii, așa cum se subliniază în concluziile Consiliului din iulie 2022, pe care țara s-a angajat să le lanseze și să le realizeze.
În Bosnia și Herțegovina, criza politică din entitatea Republika Srpska și sfârșitul coaliției de guvernare au subminat progresele înregistrate în vederea aderării la UE, ceea ce a condus la reforme limitate, în special în ceea ce privește protecția datelor și controlul frontierelor, precum și la semnarea Acordului privind statutul Frontex. Un aspect pozitiv este faptul că, în septembrie 2025, Bosnia și Herțegovina a prezentat Comisiei Europene Agenda sa de reformă. Ca urmare a recentelor schimbări instituționale din entitatea Republika Srpska, Bosnia și Herțegovina are posibilitatea de a realiza reforme pe percursul său către UE. Pentru a începe efectiv negocierile de aderare, autoritățile trebuie în primul rând să finalizeze și să adopte legi privind reforma judiciară, în deplină concordanță cu standardele europene, și să numească un negociator-șef.
Kosovo și-a menținut angajamentul față de parcursul său european, cu un nivel ridicat de sprijin public. Întârzierea formării instituțiilor după alegerile generale din februarie a încetinit progresul reformelor privind UE. Pentru ca Kosovo să revină pe traiectoria sa către UE, este necesar să se stabilească o cooperare între partide și să se redefinească prioritățile acestor reforme. Normalizarea relațiilor cu Serbia și punerea în aplicare a angajamentelor din cadrul dialogului rămân o parte integrantă a perspectivei europene a Kosovo. Comisia este pregătită să elaboreze un aviz cu privire la cererea de aderare a Kosovo, la cererea Consiliului. Comisia a luat primele măsuri pentru ridicarea treptată a măsurilor împotriva Kosovo în vigoare începând cu mai 2025. Următorii pași rămân condiționați de o dezescaladare susținută în nord. Comisia intenționează să ridice în continuare aceste măsuri, cu condiția realizării unui transfer ordonat al guvernanței locale în nord, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor locale, și cu condiția menținerii dezescaladării.
Turcia rămâne o țară candidată și un partener cheie pentru UE. În conformitate cu Concluziile Consiliului European din aprilie 2024, UE a avansat relațiile cu Turcia într-un mod etapizat, proporțional și reversibil, angajându-se în priorități comune. Reluarea negocierilor privind reglementarea situației cu privire la Cipru reprezintă un element-cheie al cooperării. În același timp, numărul tot mai mare de acțiuni în justiție împotriva personalităților și partidelor de opoziție, alături de numeroase alte arestări, ridică serioase îngrijorări cu privire la aderarea Turciei la valorile democratice. Deși dialogul privind statul de drept rămâne un element central al relațiilor dintre UE și Turcia, deteriorarea standardelor democratice, a independenței sistemului judiciar și a drepturilor fundamentale urmează să fie abordate. Negocierile de aderare cu Turcia rămân în stagnare din 2018.
În 2024, Consiliul European a concluzionat că procesul de aderare a Georgiei la UE a fost de facto suspendat. De atunci, situația s-a deteriorat grav, înregistrându-se un regres democratic semnificativ, caracterizat printr-o erodare rapidă a statului de drept și restricții severe asupra drepturilor fundamentale. Aceasta include legislația care limitează sever spațiul civic, subminează libertatea de exprimare și de întrunire și încalcă principiul nediscriminării. Autoritățile Georgiei trebuie să inverseze urgent tendința de regres democratic și să depună eforturi cuprinzătoare și concrete pentru a aborda problemele restante și pentru a realiza reformele esențiale, cu sprijinul cooperării între partide și al implicării cetățenilor, în conformitate cu valorile UE. În urma Concluziilor Consiliului European din decembrie 2024 și având în vedere regresul continuu al Georgiei, Comisia consideră că Georgia este o țară candidată doar cu numele. Autoritățile Georgiei trebuie să demonstreze un angajament ferm de a inversa cursul și de a reveni pe calea aderării la UE.
Pași următori
Consiliul trebuie să examineze recomandările formulate astăzi de Comisie și să ia decizii cu privire la etapele următoare ale procesului de extindere.
Extinderea este un proces strict, echitabil și axat pe merite, care are la bază progresele obiective înregistrate de fiecare țară candidată la aderare. UE sprijină consolidarea instituțiilor, guvernanța democratică și reformele administrației publice în aceste țări.
Prin promovarea unei integrări treptate, Uniunea Europeană aduce beneficii chiar și înainte de aderare. Inițiative precum Planul de Creștere de 6 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, Planul de Creștere pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro și Facilitatea pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro le permit țărilor să avanseze în procesul de reformă și, totodată, să stabilească o legătură mai strânsă cu UE, de exemplu prin integrarea treptată și participarea la SEPA și la programul „Roam Like at Home”.
Fiecare extindere a făcut Uniunea noastră mai puternică. Când zece țări au aderat la UE în 2004, aceasta a marcat cea mai mare extindere a Uniunii de până atunci. În cele două decenii care au urmat, noii -veniți au văzut cum nivelul de trai s-a dublat, șomajul a scăzut cu aproape jumătate, speranța de viață a crescut de la 75 la 79 de ani, sărăcia și excluziunea socială au scăzut drastic și s-au creat 6 milioane de noi locuri de muncă. Pentru țările membre existente, comerțul s-a multiplicat de peste cinci ori de atunci, iar 20 de milioane de locuri de muncă au fost create. Pentru UE în ansamblu, piața unică a câștigat 74 de milioane de noi consumatori la momentul respectiv, iar economia UE s-a extins cu 27 % în ciuda crizelor globale.
Lilia Grubîi
