Lansare de carte la Chișinău: o lucrare monumentală despre așezarea medievală de la Hansca, reper al istoriei românești timpurii
O lucrare de referință pentru arheologia și istoria spațiului est-carpatic va fi lansată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Evenimentul este dedicat volumului „Hansca: Așezarea medievală din Codrii Lăpușnei”, semnat de cercetătorii Gheorghe Postică și Ion Hîncu, o monografie amplă care sintetizează decenii de cercetări arheologice.
Evenimentul va avea loc joi, 23 aprilie, în Sala Albastră a muzeului din Chișinău și va reuni personalități marcante din domeniul istoriei și arheologiei din Republica Moldova și România. Moderatorul lansării va fi Sergiu Musteață, profesor universitar la Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău.
Evenimentul va include mesaje de salut din partea oficialilor și a reprezentanților mediului academic, printre care Cornel Cirimpei, Constantin-Emil Ursu și Eugen Sava. De asemenea, vor participa cercetători și academicieni de prestigiu, inclusiv Andrei Eșanu și Vladimir Vornic.
Volumul, publicat la Editura „Karl A. Romstorfer” din Suceava, este rezultatul cooperării dintre Muzeul Național al Bucovinei și Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, cu sprijinul autorităților din județul Suceava. Lucrarea, care însumează 857 de pagini, reprezintă o sinteză a investigațiilor arheologice desfășurate în peste 20 de campanii de cercetare între anii 1960 și 1991, la situl medieval timpuriu de lângă satul Hansca, raionul Ialoveni.
Monografia este structurată în două mari părți: una analitică, care examinează metodic vestigiile descoperite, și una documentară, care prezintă în mod sistematic complexele arheologice și artefactele identificate. Prima parte cuprinde 15 capitole tematice – de la cadrul geografic și cronologia așezării, până la viața cotidiană, ocupațiile, credințele religioase sau organizarea comunității medievale. Partea a doua oferă o analiză detaliată a evoluției sitului pe parcursul mai multor secole, din perioada V–XVIII.
Importanța așezării de la Hansca este considerabilă pentru înțelegerea proceselor istorice majore din evul mediu timpuriu. Situl reflectă atât perioada marilor migrații, cât și procesul de formare a poporului român și a civilizației medievale timpurii. Prin bogăția descoperirilor, Hansca oferă una dintre cele mai vaste colecții de artefacte provenite dintr-o singură așezare din spațiul est-carpatic.
Cercetările arată că așezarea a cunoscut o evoluție continuă pe aceeași vatră de locuire timp de peste o mie de ani, fiind identificate 163 de locuințe grupate în 21 de nuclee comunitare. Acest fapt confirmă continuitatea populației autohtone de origine romanică și oferă dovezi importante privind dezvoltarea comunităților rurale și a structurilor sociale din perioada prestatală.
Specialiștii consideră că situl de la Hansca reprezintă un model relevant pentru studierea continuității românești în spațiul pruto-nistrean, ilustrând interacțiunea dintre populațiile locale și grupurile migratoare, precum și procesul de cristalizare a primelor formațiuni politico-teritoriale.
Prin complexitatea și amploarea sa, lucrarea dedicată așezării de la Hansca se impune drept un reper științific major și un instrument esențial pentru cercetători, dar și pentru publicul interesat de originile și evoluția civilizației românești în regiune.
Lilia Grubîi
Desktop content here








