"
"

Dronele și rachetele implicate în atacurile Federației Ruse asupra Ucrainei ajung tot mai des și în spațiul aerian al Republicii Moldova. Potrivit datelor Ministerului Apărării, din 2022 și până la 24 septembrie 2026 au fost înregistrate 81 de cazuri de încălcare a spațiului aerian național.

Numărul incidentelor a crescut de la an la an. În 2022 au fost raportate patru cazuri, în 2023 – șase, în 2024 – zece, iar în 2025 – 17. Numai în primele luni ale anului 2026, până la 24 septembrie, autoritățile au contabilizat deja 44 de incidente. Printre obiectele depistate s-au numărat drone, drone-momeală, rachete, dar și fragmente ale acestora.

Situația a continuat și în luna octombrie. În dimineața zilei de 3 octombrie, sistemele Armatei Naționale au detectat șase zboruri neautorizate. Cinci dintre aparatele identificate inițial au fost trei rachete și două drone, iar ulterior a fost confirmat încă un zbor neautorizat.

Republica Moldova a investit în ultimii ani în sisteme moderne de supraveghere a spațiului aerian. Printre acestea se numără radarul Ground Master 200, însă experții atrag atenția că detectarea unei ținte reprezintă doar prima etapă a apărării.

Expertul în securitate și apărare Artur Leșcu explică faptul că un sistem eficient trebuie să dispună și de mijloace capabile să neutralizeze o amenințare aeriană.

„Apărarea aeriană este un lucru foarte complex și este un lucru stratificat. Noi deocamdată am investit și e foarte bine că am investit în mijloacele de detecție. Următorul pas e să avem și capacitatea să acționăm la nevoie. Mai simplu spus, să doborâm acele ținte aeriene, dacă reprezintă pericol”, afirmă Artur Leșcu.

Nici detectarea nu poate fi însă garantată în toate situațiile. Dronele care zboară la altitudini joase, caracteristicile tehnice ale acestora, dar și relieful pot influența capacitatea unui radar de a identifica din timp pericolul.

„Există diferite denivelări în teren, văi, dealuri și ele încurcă acționarea acestui radar. Noi am vrea să vedem mai departe, peste orizont, adică să vedem când pericolul se apropie, dar nu să-l vedem când deja n-ai timp pentru reacție”, mai spune expertul.

O altă problemă este că nu există un singur sistem capabil să combată toate tipurile de drone și rachete. Fiecare categorie de amenințare poate necesita mijloace diferite de interceptare.

Fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru susține că Republica Moldova nu ar putea amplasa sisteme de apărare pe întreg perimetrul țării și consideră necesară integrarea într-un sistem regional și european de apărare antidronă.

În opinia sa, apărarea ar trebui concentrată în special în jurul obiectivelor strategice, precum infrastructura energetică, instituțiile statului și principalele noduri de transport.

Uniunea Europeană a aprobat în luna iulie 120 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova. Banii urmează să finanțeze un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, care va completa mijloacele existente de supraveghere și apărare.

Prin această măsură, sprijinul acordat Republicii Moldova prin Instrumentul European pentru Pace a ajuns la 317 milioane de euro.

Autoritățile afirmă că dezvoltarea sistemului de apărare aeriană va continua, astfel încât țara să treacă treptat de la simpla detectare a amenințărilor la capacitatea de a interveni atunci când acestea reprezintă un pericol pentru populație și infrastructura critică.

Desktop content here