Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice de investiții din Planul de Creștere al UE: Autostrăzi, școli model și securitate energetică

Guvernul Republicii Moldova a prezentat 19 proiecte strategice de investiții în cadrul evenimentului „Construim Moldova”

Guvernul Republicii Moldova a prezentat joi, 29 octombrie 2026, în cadrul evenimentului „Construim Moldova”, portofoliul celor 19 proiecte strategice de investiții finanțate prin Planul de Creștere al Uniunii Europene. Reuniunea, la care au participat prim-ministrul Vasile Tofan, membri ai cabinetului de miniștri, ambasadori și parteneri de dezvoltare, a avut drept scop expunerea calendarului de implementare a proiectelor majore din domeniile energiei, infrastructurii rutiere și de apă, agriculturii, educației, sănătății și protecției mediului, menite să accelereze modernizarea țării și apropierea de standardele europene.

Planul de Creștere al Republicii Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, reprezintă cel mai amplu instrument de sprijin financiar oferit de Uniunea Europeană de la obținerea independenței țării. Fondurile sunt alocate în baza performanței înregistrate în implementarea reformelor, iar fiecare euro investit de Guvern din acest plan mobilizează alți șapte euro sub formă de resurse adiționale de la instituțiile financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură. Până în prezent, Republica Moldova a recepționat aproximativ 500 de milioane de euro, la care se adaugă cea mai recentă tranșă de 157 de milioane de euro, bani care susțin deja circa 425 de proiecte aflate în derulare sau implementate, dintre care 374 sunt investiții locale, iar 177 au fost deja finalizate.

„Integrarea europeană nu înseamnă doar legi, nu înseamnă doar negocieri. Înseamnă și investiții concrete, proiecte concrete care fac viața noastră mai bună. O țară europeană nu se declară, o țară europeană se construiește. Sunt 19 proiecte majore pe care le-am prioritizat ca și Guvern în energie, drumuri, educație, irigații, sănătate, economie digitală. Nu sunt doar investiții în infrastructură, sunt schimbări concrete în viața oamenilor”, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan.

Pentru a elimina întârzierile cauzate de procedurile birocratice, studii, avize sau licitații și pentru a asigura livrarea proiectelor la timp și în limitele bugetului, șeful Executivului a anunțat crearea „Moldova Proiect”. Noua structură va concentra unitățile mici de implementare într-o singură entitate puternică, capabilă să coordoneze și să accelereze execuția lucrărilor, stadiul fiecărui proiect fiind deschis monitorizării publice.

Securitate și eficiență energetică

În sectorul energetic, pe lângă investițiile private care au crescut ponderea energiei regenerabile la aproape 30% din capacitățile instalate în mai puțin de cinci ani, Guvernul intervine prioritar în patru proiecte strategice:

• Modernizarea sistemului de termoficare din Chișinău: Pentru a reduce pierderile de energie termică din rețea, care ajung în prezent la circa 20%, proiectul prevede reabilitarea a 24 de kilometri de rețea, construcția unui rezervor termic de mare capacitate pentru stocarea căldurii și instalarea a 12 centrale termice descentralizate, cu o capacitate totală de 11 MW, alimentate inclusiv cu biomasă provenită din resturi agricole. Măsurile vor genera o economie estimată la 4,5 milioane de metri cubi de gaz.
• Eficiența energetică a clădirilor: Întrucât clădirile din Republica Moldova consumă de două ori mai multă energie pe metru pătrat față de media europeană și generează jumătate din consumul total, programul de reabilitare termică își propune o economie de circa 25 GWh de energie.
• Linia electrică aeriană Bălți–Dnestrovsc: Construcția unei linii de interconexiune de circa 90 de kilometri, cu o capacitate de transmisie de 500 MW, care va spori securitatea energetică și va permite atât importul, cât și exportul de energie electrică spre și dinspre Ucraina.
• Modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice: Reabilitarea a cel puțin 14 sectoare de rețea și instalarea de noi transformatoare pentru diminuarea pierderilor tehnice și adaptarea infrastructurii la creșterea consumului.

Infrastructură rutieră, aeriană și acces la apă potabilă

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a detaliat cinci direcții strategice de infrastructură care însumează investiții de circa 80 de miliarde de lei:

• Autostrada A8 (Ungheni–Chișinău): După contractarea primului segment de 5,2 kilometri care continuă autostrada A8 de pe teritoriul României peste Prut până la nodul de la Berești, ministerul a lansat licitațiile pentru studiul de fezabilitate aferent următorilor 125 de kilometri, între Ungheni și Budești (Chișinău). Proiectată cu patru benzi și estimată la aproximativ 1,2 miliarde de euro, autostrada va prelua circa 70% din traficul greu de pe drumurile naționale. Studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat în toamna anului 2027, iar execuția lucrărilor este planificată începând cu 2028.
• Reabilitarea drumurilor naționale și a centurii Chișinăului: Sunt prevăzute lucrări pe 132 de kilometri de drumuri naționale, inclusiv traseul R7 spre vama Costești și drumul M3 Chișinău–Cimișlia–Comrat (cu extindere la patru benzi până la Cimișlia), esențial pentru conectarea cu porturile țării, care în primele nouă luni ale anului au procesat 2,7 milioane de tone de mărfuri. Totodată, pentru centura Chișinăului (47 km în total), sectorul 2 Ialoveni–Sculeanca (8,8 km, patru benzi, investiție de circa 100 de milioane de euro) are studiul de fezabilitate finalizat și urmează să fie scos la licitație, în paralel cu pregătirea sectorului 3 Sculeanca–Cricova.
• Extinderea Aeroportului Internațional Chișinău: Pentru a răspunde fluxului de aproape șapte milioane de pasageri și a transforma aeroportul într-un hub regional de transport de mărfuri (cargo), proiectul vizează construcția unei piste noi și a unui terminal nou.
• Magistrale de aprovizionare cu apă: Construcția a 697 de kilometri de apeducte magistrale (pe direcțiile Soroca–Dondușeni–Ocnița, conectarea orașului Drochia la magistrala Soroca–Bălți, stații de captare și tratare pe Nistru pentru Ștefan Vodă, Căușeni și Căinari, precum și extinderea apeductului Cahul–Vulcănești spre Cimișlia și Basarabeasca), oferind acces la apă potabilă pentru aproximativ 700.000 de cetățeni.

„Autostrada ne pune pe harta Uniunii Europene. Asta înseamnă o autostradă care leagă Chișinăul cu Iașul și practic cu toată Europa, înseamnă circulație liberă, timp redus de drum și siguranță în localitățile noastre. Acest moment este unul de cotitură în procesul de dezvoltare economică a Republicii Moldova”, a subliniat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.

Agricultură inteligentă, irigare și procesare post-recoltă

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eugeniu Osmochescu, a prezentat proiectele menite să crească reziliența sectorului agroalimentar și să faciliteze trecerea de la exportul de materie primă la produse cu valoare adăugată înaltă:

• Reabilitarea sistemelor de irigare: În parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prima fază a proiectului, în valoare de peste 63 de milioane de euro, va asigura irigarea a circa 6.900 de hectare de teren arabil pentru aproximativ 300 de fermieri, care contribuie cu 3% la valoarea investiției. Lucrările tehnice vor demara în 2027, iar reabilitarea propriu-zisă în 2028. Suplimentar, ministerul vizează modernizarea sistemului antigrindină și tratarea apelor uzate din localități pentru utilizarea lor în irigații.
• Programul „Livada Moldovei 2”: Implementat cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI), proiectul dispune de o alocare de 150 de milioane de euro și va genera investiții totale estimate la 300 de milioane de euro în circa 750 de proiecte dedicate fermierilor micro, mici și medii. Programul vizează infrastructura post-recoltă, procesarea, ambalarea, digitalizarea și cercetarea, susținând cel puțin 1.000 de locuri de muncă și o creștere estimată a exporturilor cu 30%.
• Proiectul IFAD 9: Cu un buget de peste 43 de milioane de dolari și lansare în 2027, programul va oferi consultanță, sprijin pentru creșterea fermelor și facilitarea accesului produselor autohtone în rețelele de retail.

Școli model, universități moderne și parcul inovațional de la Stăuceni

Cu o alocare de 210 milioane de euro din Planul de Creștere, parte a unui portofoliu extins de aproape jumătate de miliard de euro pentru următorii cinci ani, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a expus investițiile în capitalul uman:

• Rețeaua școlilor model: Circa 50 de milioane de euro sunt direcționate către renovarea și dotarea a 20 de instituții de învățământ (din totalul celor 90 de școli model selectate la nivel național), atât din raioane, cât și din municipiul Chișinău, de care vor beneficia aproximativ 40.000 de elevi.
• Modernizarea universităților și a cercetării: În continuarea investițiilor care au crescut rata absolvenților de liceu care aleg universitățile din țară la aproape șapte din zece, șase universități vor beneficia de modernizări ale blocurilor de studii și laboratoarelor. Proiectul include trei inițiative transformaționale de câte 15 milioane de euro fiecare: crearea Agrotech Hub în campusul de la Mircești al Universității Tehnice a Moldovei (UTM), dezvoltarea unui centru extins de simulare medicală la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) și construcția unui bloc comun USMF–UTM dedicat bioingineriei.
• Învățământul profesional tehnic: O investiție de 80 de milioane de euro – cea mai mare de la independență în acest sector – va finanța renovarea a 24 de blocuri de studii și 23 de cămine din școli profesionale și colegii cu profil de IT, inginerie, agricultură și construcții. Proiectarea tehnică va avea loc în 2027, iar lucrările vor începe în 2028.
• Moldova HiTech Park (Stăuceni): Dezvoltat pe o suprafață de 50 de hectare împreună cu Ministerul Economiei, UTM, USMF, Agenția Proprietății Publice și autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, parcul inovațional va reuni companii din IT, microelectronică, bioinginerie și tehnologii medicale avansate.

„Obiectivul nostru fundamental este ca fiecare copil din țara noastră, indiferent de locul unde s-a născut, să poată beneficia de o educație de o calitate similară, iar pe zona universitară și profesională tehnică să convingem cât mai mulți tineri să rămână acasă, oferindu-le condiții moderne de studii și conectare directă la piața muncii”, a afirmat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

Sănătate aproape de cetățeni și gestionarea deșeurilor speciale

Ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș, a prezentat proiectele care schimbă accentul sistemului medical către prevenție, medicină primară și digitalizare, alături de un proiect major de mediu:

• Sănătatea rurală, medicina primară și digitalizarea: Proiectul prevede renovarea și dotarea tehnologică a 10 centre de sănătate cu echipamente de diagnostic avansat (radiografie, mamografie, electroencefalografie, ultrasonografie și tomografie computerizată), integrarea specialiștilor de ambulatoriu în medicina primară și extinderea serviciilor de telemedicină, astfel încât până la 70% din problemele medicale ale cetățenilor să poată fi soluționate la nivel primar. În paralel, sistemele informaționale medicale vor fi interconectate pentru a asigura un traseu clar și ghidat al pacientului.
• Spitalul Regional Bălți: Aflat în prezent în faza de proiectare tehnică și design, spitalul urmează să intre în etapa de licitație și construcție în anul 2028, cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, al Uniunii Europene și al Guvernului. Instituția va oferi servicii medicale complexe de oncologie, chirurgie intervențională, cardiochirurgie și neurochirurgie pentru locuitorii din nordul țării.
• Colectarea și tratarea deșeurilor speciale: Proiectul gestionat de Ministerul Mediului, în valoare de 58,3 milioane de euro, vizează crearea unei infrastructuri integrate de puncte publice și mobile, precum și a unui centru specializat de prelucrare, capabil să colecteze peste 90.000 de tone de deșeuri periculoase și speciale (baterii, substanțe chimice, echipamente electrice și electronice uzate), construcția fiind planificată să înceapă în 2028.

„Trebuie să schimbăm logica de abordare de la un sistem spitalocentric spre prevenție, profilaxie și medicină primară, pentru că încrederea începe de la cabinetul medicului de familie, unde orice cetățean trebuie tratat cu respect și demnitate. Prin aceste investiții aducem serviciile medicale mai aproape de oameni și creăm un traseu clar și transparent pentru fiecare pacient”, a menționat ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș.

Lilia Grubîi