În ultimul an, Republica Moldova s-a confruntat cu cel mai mare număr de crize suprapuse de la independență.

„Inflația a devenit principala problemă economică și socială a anului curent, atât pentru Republica Moldova, cât și pentru economia globală, pe fundalul creșterii prețurilor internaționale la produsele alimentare și resursele energetice, și a războiului din Ucraina. Astfel, inflația anuală a ajuns la 29,1% în mai, iar în lunile următoare a depășit pragul de 30%. Totodată, și în Uniunea Europeană, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii aceasta a atins nivele maxime din ultimele decenii. Pentru Moldova, consumul căreia depinde în proporție de circa 60% de importuri, iar în cazul resurselor energetice dependența este practic completă de importuri, inflația globală s-a transformat imediat într-o problemă națională complexă.

În mod evident, aceasta a afectat întreaga populație, în special familiile cu venituri reduse, fără economii, bugetele cărora sunt cheltuite integral tocmai pe produsele/serviciile care s-au scumpit cel mai mult (produsele alimentare (+32,5%) și serviciile comunal-locative (+70,1%)). Compensațiile din partea Guvernului, cu siguranță, au atenuat, într-o anumită măsură, acest șoc. Totuși, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa integral creșterea prețurilor, deseori nu sunt bine țintite și pun prea mare presiune pe un buget, deficitul căruia este planificat la peste 1 miliard USD sau circa 7% din PIB pentru anul curent”, consideră Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului analitic independent Expert-Grup.

Conform expertului, Banca Națională a Moldovei, având în vedere mandatul de țintire a inflației, la fel ca și majoritatea băncilor centrale din întreaga lume, a recurs la înăsprirea politicii monetare.

Aceasta a început cu o înăsprire monetară moderată încă din iunie 2021, cu o intensificare în 2022 pe măsura creșterii presiunilor inflaționiste. În plus, urmând regimul cursului de schimb flotant administrat, BNM a intervenit pe piața valutară prin vânzări de valută pentru a tempera agiotajul cauzat de războiul din Ucraina. Măsurile respective au permis temperarea, într-o anumită măsură, a presiunilor inflaționiste și menținerea stabilității monedei naționale. În mod clasic, însă, prețul înăspririi politicii monetare a fost scumpirea creditelor și restrângerea masei monetare, cu impact negativ asupra creditării și creșterii economice, fapt ce a trezit multiple polemici în societate.

Problema inflației riscă să fie agravată și de o eventuală politizare a acestui subiect. În contextul înăspririi politicii monetare, tot mai mulți factori politici vin cu critici în adresa BNM, iar recent a fost inițiată crearea unei comisii parlamentare care urmează să analizeze adecvarea măsurilor întreprinse de autoritatea monetară pentru a administra presiunile inflaționiste. Asemenea măsuri riscă să se transforme în presiuni politice pe banca centrală care niciodată, în nici o țară, nu au adus careva beneficii, ci, din contra, pot agrava presiunile inflaționiste din cauza erodării credibilității autorității monetare și a promovării unei politici pro-ciclice.

Problema inflației nu are soluții magice. Cea mai răspândită măsură la care au recurs țările din întreaga lume este înăsprirea politicii monetare. Republica Moldova nu poate fi excepție. Presiunile inflaționiste, chiar dacă sunt preponderent de origine externă, trebuie temperate prin o politică monetară anti-inflaționistă echilibrată, cu luarea în considerație a necesității de a promova o politică bugetară stimulativă și țintită pe familiile vulnerabile, și fără imixtiuni politice. Adrian Lupuşor a accentuat trei elemente de bază pentru o politică anti-inflaționistă mai eficientă:

  1. Politica monetară trebuie să se focuseze mai mult pe riscurile inflaționiste și viitoarele presiuni inflaționiste, decât pe evoluțiile curente. Prin urmare, deciziile de politică monetară trebuie să țintească ancorarea așteptărilor inflaționiste și nu temperarea presiunilor inflaționiste deja materializate. Aceasta presupune un accent mai mare pe dezvoltarea prognozelor macroeconomice și integrarea mai plenară a acestora în procesul decizional (reiterăm că deciziile BNM trebuie să fie focusate preponderent pe evoluțiile viitoare ale inflației și mai puțin pe tendințele curente), consultări mai extinse și mai frecvente cu reprezentanții oamenilor de afaceri și comunicare focusată pe înțelegerea mai bună a așteptărilor inflaționiste și ancorarea acestora. În același timp, în perioade când presiunile inflaționiste sunt determinate de factori non-monetari, iar motoarele economiei încetinesc, politica monetară trebuie să se focuseze pe ajustarea cât mai timpurie a ratei de bază, fără o înăsprire dură a normei rezervelor obligatorii. Evitarea înăspririi normei rezervelor obligatorii va permite Guvernului promovarea unei politici bugetare stimulative, asigurând mix-ul de politici necesar dintre politica monetară focusată pe țintirea inflației și politica bugetară focusată pe atenuarea repercusiunilor sociale ale inflației.
  2. Depolitizarea discuțiilor despre inflație, evitarea presiunilor politice pe BNM și consolidarea independenței BNM.Factorii politici trebuie să se abțină de la indicații sau presiuni, directe sau camuflate, la adresa autorității monetare. În acest sens, eventuale comisii parlamentare/politice de evaluare a deciziilor de politică monetară trebuie înlocuite cu o comunicare permanentă și mai eficientă între BNM, Guvern și Parlament pe marginea situației inflaționiste și situației macroeconomice în general. Totodată, este necesară promovarea amendamentelor legislative prevăzute în cadrul Memorandumului cu FMI în vederea fortificării independenței băncii centrale, care este baza asigurării stabilității macrofinanciare a țării. 
  3. Țintirea mai eficientă a compensațiilor pentru tarifele majorate.Chiar dacă compensațiile sociale au avut un rol important în atenuarea repercusiunilor sociale ale creșterii tarifelor la gazele naturale, acestea pot avea efect mai mare în cazul unei țintiri mai eficiente a familiilor cu venituri reduse. Cea mai simplă formulă ar fi acordarea compensațiilor respective doar familiilor care nu consumă mai mult de un anumit plafon maxim de gaze naturale pe lună (un mecanism similar poate fi aplicat și în cazul facturilor la energia electrică). Efectul inflaționist al unor compensații mai bine țintite pe familiile cu venituri reduse este mult mai mic față de compensațiile acordate tuturor, deoarece, în aceste condiții, acest suport financiar din partea statului este canalizat spre produsele/serviciile de primă necesitate.

„Vedem deja că influența războiului este și va fi una mare și pentru unele produse de larg consum, în special de import, prețurile vor crește mult peste 20 la sută”, a spus Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, într-un interviu la Europa Liberă, care însă a adăugat: „Dar acest fenomen va fi unul temporar. Deci, șocul inflaționist, conform așteptărilor mele, urmează să înceapă să se disipeze chiar în a doua jumătate a acestui an, când creșterea prețurilor va încetini”.

În acelaşi timp, criza energetică și repercusiunile situației din regiune, după escaladarea conflictului ucrainean, în februarie curent, a necesitat un șir de intervenții ad-hoc în vederea susținerii activității antreprenoriale, cum ar fi: deblocarea transportului stopat sau sechestrat pe teritoriul Ucrainei, fluidizarea traficului la frontiere, pregătirea în regim de urgență a deciziilor pentru simplificarea procedurilor de trecere a frontierei; pachete de susținere a agenților economici în pandemie, inclusiv prin compensări ale șomajului tehnic; compensări la factura de gaze pentru perioada ianuarie-martie 2022 pentru antreprenori în valoare totală de 76,2 milioane lei.  

În pofida acestor provocări și dificultăți, economia națională a înregistrat totuşi unele progrese.

Potrivit Ministerului Economiei al Republicii Moldova:  

– 2021 s-a încheiat cu o creștere de 13.9%, iar primul trimestru al anului 2022, în pofida șocurilor externe, a înregistrat o creștere în termeni reali de 1.1% față de aceeași perioadă a anului 2021.
Industria, după diminuarea de -10.4% din luna aprilie, a înregistrat o creștere de 13.2% în luna mai, astfel generând o creștere de 2.6% pentru primele 5 luni ale anului curent.

– Cifra de afaceri în sectorul transporturilor a crescut cu 39.6% pentru primele 5 luni ale acestui an. Transportul feroviar a crescut cu aproape 50%, cel naval de 2.5 ori, transportul auto cu +42.3%.
Volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 12.6%, însumând circa 4.9 mlrd lei în trimestrul I al anului curent, creșterea cea mai mare fiind înregistrată în construcții inginerești + 51.2%, clădiri nerezidențiale +18,7&%, mașini și utilizaje +2,7%.

– Investițiile Străine Directe, de asemenea, au înregistrat o creștere de 6.6%, la data de 31 martie anul curent, față de 31 martie 2021, fiind majorat cu 302 mln USD timp de un an, cea mai mare parte fiind asigurată de investițiile directe sau reinvestirea profitului realizat (278 mln dolari din 302).

– Numărul populației ocupate în trimestrul I 2022 a constituit 828.5 mii persoane și s-a majorat cu 30.4 mii persoane (3.8%), comparativ cu trimestrul I 2021.

– Exporturile au crescut în primele 5 luni ale anului curent cu 70% însumând 1 875 milioane dolari SUA. În pofida estimării unui impact negativ a agresiunii ruse asupra comerțului exterior al Republicii Moldova, cu eforturile consolidate ale Guvernului și mobilizarea businessului, a asociațiilor de business, s-a reușit, într-un termen record, reorientarea exporturilor către noi piețe de desfacere, dar și reluarea tranzacțiilor comerciale către piețele CSI în condițiile noilor posibilități și perspective.

De asemenea, pentru perioada următoare, Ministerul Economiei își propune să continue promovarea mai multor proiecte printre care: Proiectele „easy business”; Crearea Fondului de Accelerare și Dezvoltare a Economiei Sustenabile (FADES); finalizarea promovării pachetului de digitalizare e-comerț; finalizarea promovării pachetului de optimizare a parcului IT; Crearea parcului pentru servicii de afaceri internaționale (BPO); Elaborarea strategiei de diplomație economică; Elaborarea și promovarea Programului Național de Dezvoltare a Economiei Digitale; Reformarea infrastructurii calității și îmbunătățirea rețelei de laboratoare naționale; Elaborarea și promovarea Programului Național de Dezvoltare Industrială; Diminuarea taxelor vamale la importul unor materii prime utilizate în producția națională.

Lilia Grubîi