Compostarea este modul naturii de a recicla resturile organice biodegrababile, de exemplu deșeuri alimentare, gunoi de grajd, frunze, iarbă, hârtie, lemn etc. și transformarea lor într-un îngrășământ organic valoros.În sud-estul RM există localități care implementează politici de promovare a compostării și reducerea deșeurilor biodegradabile aruncate la groapa de gunoi. În orașul Ștefan Vodă și Căușeni unele instituții școlare au fost dotate acum câțiva ani cu șăzi de compostare, acolo unde elevii alături de cadrele didactice sunt încurajați să arunce toate frunzele uscate și alte tipuri de deșeuri biopdegradabile colectate în curtea școlii. Un alt model demn de urmat este satul Taraclia din raionul Căușeni unde aproape fiecare gospodar are o groapă de compost în capătul grădinii pe care o folosește drept sursă natural de îngrășământ în creșterea fructelor și legumelor din curte.
În RM o persoană generează aproape 700 de kg de deșeuri pe an dintre care aproape jumătate sunt biodegradabile, asta arată datele Centrului ecologic de asistență și instruire. Deșeurile organice pot fi însă transformate într-o masă prețioasă, asta au înțeles și locuitorii satului Taraclia din raionul Căușeni, care acum doi ani au început să composteze gunoiul biodegradabil din gospodăriile lor. Ion Guranda și-a amenajat o ladă de compostare chiar la colțul casei, bărbatul afirmă că depozitează aici toate deșeurile biodegradabile din curte, toate resturile de legume și fructe, chiar dacă acestea sunt mucegăite, până la bălegarul de la vite și resturile alimentare de la păsări. Alți zeci de gospodari din Taraclia și-au amenajat benevol, spații speciale pentru compostarea deșeurile organice.Claudia Scrinic a moștenit tradiția de a composta deșeurile organice încă de la părinți. Femeia povestește că din-totdeauna în curtea lor a existat o groapă la marginea grădinii unde erau aruncate toate deșeurile organice care pot fi descompuse natural.Lilia Bostan povestește că inițiativa de a reduce masa de deșeuri care trebuie transportată undeva a venit de la autoritățile locale care acum doi ani au convins localnicii că trebuie să evite infestarea solului, otrăvirea surselor de apă, poluarea aerului și, în plus, să obțină un îngrășământ natural.Această practică a fost preluată de alte localități din sud-estul țării, la Zaim de exemplu unii gospodari ai gropi de compost de zeci de ani, aceștia afirmă că primăvara nu mai aleargă la magazinele agare, dar folosesc îngrășămiontele natural pentru a crește legumele în propria grădină. Oficialii afirmă că eficacitatea procesului de compostare depinde de condițiile de mediu prezente în sistemul de compostare, adică oxigen, temperatură, umiditate, materia organică și dimensiunea și activitatea populațiilor microbiene.Primarii din raioanele Căușeni și Ștefan Vodă afirmă că practica compostării este folosită pe larg și în țările Uniunii Europene, unde cetățenii de mult au renunțat la fertilizanți și cresc produse bio datorită îngrășămintelor luate din deșeurile compostate.În unele localități din sud-estul Moldovei au apărut lăzi de compostare la școli, grădinițe, primării și alte obiecte de menire socială din localitate. Potrivit specialiștilor cel mai potrivit moment pentru a începe să compostați este în înprimăvară, vară sau toamnă, deoarece procesul de descompunere incetineste sau se opreste în timpul iernii.
