Războiul se va încheia în curând, consideră ex-deputatul, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, expertul-politolog Igor Munteanu, lider al unei nou-create formaţiuni politice.

Potrivit politicianului, un semn este și faptul că armata ucraineană înaintează, iar agresorii ruși au mutat loviturile cu rachete de pe ținte militare pe ținte civile (orașe și case de locuit în mai multe regiuni ale Ucrainei). „Un război de uzură. Sălbătăcia atacurilor rusești nu are limite. Asta-i fața ocupanților ruși. La noi, însă, cineva mai are timp să urmeze protocolul unor discuții cu ”fața regimului de ocupație” de la Tiraspol, banditul Krasnoselski, care ne acuza zilele trecute că-i ”furăm gazele, care i-ar reveni de drept de la ”mumă-sa Rusia” și de care noi oricum nu avem nevoie, zice el, pentru că industria e la ei”.

Și asta, deși regimul separatist nu plătește în mod intenționat consumul de gaze, iar tarifele de tranzit pentru gazele livrate Transnistriei s-au ridicat în anul 2022 la zeci de milioane de dolari, plătite de Republica Moldova.

În opinia sursei citate, Krasnoselski este furios pe Chișinău. Și asta pentru că el crede că din cauza noastră Moldovagaz primește mai puține volume de gaze, în 2022, din care i se alocă, respectiv, mai puțin pentru industriile energofage, din care regimul își umple conturile: MMZ, MGRES, fabrica de ciment de la Camenca, minele de criptomonedă de la Tiraspol etc. „Hoțul strigă hoțul, și asta pentru că bandiților de la Tiraspol nu li s-au dat peste mâini la timp, au fost hrăniți cu concesii, căutându-li-se în coarne”, relevă Munteanu.

„Oare lecția Ucrainei este atât de greu de învățat pentru moldoveni? Sau poate este o parte a etichetei diplomatice să arăți lipsă de respect față de cetățenii pe care acest regim separatist îi maltratează? atunci când se știe atât de bine cine sunt patronii acestui regim, care distrug azi prin crime de război și omucideri popuația Ucrainei?”, se întreabă expertul.

Soluția de securitate pentru Republica Moldova

În acelaşi timp, în opinia a 44% din respondenții unui recent sondaj, neutralitatea este soluția pentru securitatea Republicii Moldova.

Alte 12 procente din cei chestionați susțin că aderarea țării noastre la Uniunea Europeană ar asigura securitatea, 11,6% consideră că o soluție ar fi unirea cu România și tot atâția respondenți cred că o alianță militară cu Rusia ar fi soluția pentru securitate. Cel puțin asta arată datele unui sondaj realizat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare în colaborare cu Centrul de Studii Sociale și Marketing „CBS-Research” (SBS-AXA).

4,9% din respondenți susțin că aderarea la NATO reprezintă soluția de securitate, iar 2% zic că o alianță militară cu România.

Întrebați care stat sau organizație reprezintă un pericol la adresa Republicii Moldova, majoritatea celor care au răspuns, adică 45%, au menționat Federația Rusă, urmată de NATO, pentru care au votat 17,5% din oameni. Pe locul trei sunt Statele Unite ale Americii, adică, potrivit 13,3% din respondenți, anume SUA reprezintă un risc pentru țara noastră. 

12% au menționat că nu sunt state sau organizații periculoase pentru Republica  Moldova, pe când 10,4% din oameni au spus că pericolul ar veni din parte grupărilor teroriste. În același timp, 9,4% consideră că Ucraina reprezintă un risc pentru securitatea țării. 

Respondenții au mai fost întrebați și care sunt cele mai grave riscuri și amenințări în contextul actual. Cei mai mulți, 44,5%, au menționat creșterea prețurilor, 43,6% văd principalele riscuri în fenomenul corupției. O altă amenințare la adresa securității țării noastre este criza energetică, în opinia a 40,4% din respondenți, iar 37,6% consideră cel mai mare pericol pentru Republica Moldova este războiul din Ucraina. 

În cadrul aceluiași sondaj, oamenii au menționat și în ce măsură îi interesează informațiile ce țin de sistemul de securitate și apărare a țării noastre. Prin urmare, 29,9% dintre respondenți au declarat că acest subiect îi interesează „foarte mult”, 28,9% au bifat pentru „destul de mult”, pentru „nici mult nici puțin s-au pronunțat 20,9%”. Alți 7,9% dintre cei intervievați au menționat că sunt interesați de subiect „destul de puțin”, iar 10% nu sunt interesați „deloc”. 

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.101 persoane din 84 de localități, în perioada 14-18 octombrie 2022. Marja de eroare a sondajului este de +3%. 

Poate că Putin va continua calea războiului distrugător. Mii de soldaţi ruşi vor muri. Sancţiunile economice se vor face simţite. Vladimir Putin va pierde sprijinul popular. Poate că va apărea ameninţarea unei revoluţii populare, iar președintele rus ar folosi forţele de securitate internă pentru a suprima opoziţia. Însă situaţia internă ar deveni dificilă şi un număr suficient de membri ai armatei, poliţiei şi elitei economice din Rusia s-ar întoarce împotriva lui. S-ar produce o lovitură de stat sângeroasă şi Putin ar fi înlăturat de la putere. Din nou, acest scenariu pare puţin probabil în acest moment. Dar el nu ar fi complet neplauzibil dacă oamenii care au beneficiat de legăturile lor cu Putin nu ar mai crede că liderul de la Kremlin poate să le apere în continuare interesele.

Aceste scenarii nu se exclud reciproc – unele dintre ele s-ar putea combina pentru a produce rezultate diferite. Dar, indiferent de felul în care se va încheia războiul din Ucraina, lumea întreagă se va schimba. Omenirea nu se va întoarce la status-quoul din trecut. Relaţiile Rusiei cu lumea exterioară vor fi diferite, iar atitudinea europenilor faţă de securitate va fi transformată. 

Lilia Grubîi