Se spune că piața ar fi o alternativă secțiilor cu legume și fructe din supermarketuri. Din păcate, de multe ori funcționează iluzia alegerii, pentru că avem în față aceleași produse. Deseori, „țăranii” sunt intermediari care cumpără angro legume de import și le vând la tarabă. Totodată, țăranii adevărați care cultivă în grădină au deprins demult arta otrăvurilor și a azotului, astfel că există riscul să cumperi alimente ce pot fi mai bogate în substanțe nutritive, dar mult mai contaminate cu pesticide, îngrășăminte chimice și alte nevoi.

Grădinăritul este o muncă grea, iar cum prea puțini dintre noi suntem dispuși să stăm aplecați și să ne murdărim de pământ, suntem nevoiți să consumăm ceea ce propune comerțul – fie de la piață, fie din magazine. Or, dacă vom ține cont de anumite criterii, s-ar putea să facem cumpărături reușite și cât se poate de inofensive pentru sănătate.

Factorul sezonier

Ideal e să mâncăm legume proaspete, de sezon, crescute în pământ curat, la soare. Unele se pot păstra în mod natural (morcovul, sfecla, țelina, cartoful etc.), altele conservate.

Primăvara, când nu prea ai de unde alege, e mai greu, însă strictul necesar de legume și fructe se poate asigura cu produse de import, de dorit bio. Oricum, dacă ați ajuns în fața rafturilor cu legume și fructe, țineți cont de unele sfaturi și recomandări ale specialiștilor.

Produsele autohtone

Merele, perele, gutuile sunt fructe tradiționale. Mai mulți producători autohtoni au asigurat condiții de păstrare potrivite și în primăvară scot pe piață produse autohtone. Sunt de preferat fructele cât mai mici și colorate, care au un raport mai bun de nutrienți.

Și dovlecii din toamnă pot fi păstrați mai multe luni în stare bună. Când cumpărați, verificați în primul rând coada care trebuie să fie tare și densă, semn că au fost bine copți și au un conținut mai mare de substanțe nutritive.

La fel și vinetele se păstrează bine, dar sunt de preferat cele mici, puternic colorate și pline. Piața legumicolă de primăvară este nelipsită de castraveți și ridichi, legume care bineînțeles că sunt crescute în sere. Dacă pofta e mare, atunci străduiți-vă să alegeți poamele crescute de producătorii din țară, să fie cât mai mici, verzi, crude și tari. Acestea încă n-au reușit să absoarbă o cantitate mare de îngrășăminte, dar sunt și mai gustoase.

Însă sunt de evitat roșiile de import, mai răbdați până le vine vremea celor de acasă și folosiți în mâncare suc sau pastă făcute din cele autohtone, coapte la soare, vara.

Fructele de import

Sunt de preferat cele exotice, care nu cresc la noi. Citricele ocupă un rol important pentru aportul de vitamină C. Acestea trebuie să aibă coaja subțire, să fie tari și dense (grele), care sunt semne de prospețime. Grijă mare la țara de proveniență – trebuie să fie cât mai apropiată de noi.

Avocado este un fruct special, cu un conținut mare de grăsimi sănătoase, fibre și magneziu. Avantajul său este că nu reține foarte multe pesticide. Se cumpără crud, tare, urmând a-l coace pe cont propriu, într-o pungă de carton, cu mere și/sau banană. Dacă interiorul are zone brune, atunci trebuie aruncat. Consistența sa trebuie să fie cea a untului moale.

Ananasul trebuie să fie tare la pipăit și greu, semn că este proaspăt. Bananele sunt culese toate crude, deci este de preferat să fie alese verzi și coapte acasă în condiții cunoscute. Acestea trebuie să fie tari, fără pete negre pe coajă sau în dreptul cozii. Atenție: toate sunt tratate cu fungicide sau pesticide, așa că fiți atenți când le mâncați, străduiți-vă să nu puneți mâna de pe coajă pe alte alimente sau în gură.

Rodiile trebuie să fie cât mai mici și mai coapte atunci când le cumpărăm (culoare roșie intensă a cozii), însă procesul de coacere poate continua și în frigider.

Legumele

Broccoli este de preferat să fie cât mai mici, adică culese devreme, cu cât mai puțină masă lemnoasă. Tulpina trebuie să fie tare, iar inflorescența cât mai verde. Mirosul puternic arată că conopida nu este tocmai proaspătă. E bine să cumpărați căpățânile cu frunze, care protejează inflorescența.

Spanacul, pătrunjelul, mărarul și alte verdețuri trebuie să fie crocante, de verde-închis, fără pete închise la culoare sau decolorări. Varza e bine să fie cât mai densă, fără miros, cotorul umed, nu uscat sau crăpat.

În cazul rădăcinoaselor se va da preferință legumelor tari, de dimensiuni cât mai mici, intens colorate.

Usturoiul trebuie să fie mic, dens, cu aromă puternică atunci când este strivit. Cel adevărat poate fi păstrat pe funie o perioadă lungă de timp. Cel umflat cu apă, de import, se va usca și nu are nici gustul, nici beneficiile nutriționale dorite. Ceapa să aibă exterior fin, fără urme de lovituri sau umezeală, cu miros neutru.

Ghimbirul trebuie să fie tare, iar coaja sa cât mai uniformă. Alegem variantele mai mici, nu cele umflate peste măsură cu îngrășăminte chimice.

Desigur că pentru a alege produsele cât mai potrivite și naturale va fi nevoie de un efort suplimentar la cumpărare, dar fără îndoială că merită, constituind un plus pentru sănătatea noastră și a economiei autohtone.