Biroul Național de Statistică (BNS) prezintă datele (estimările) provizorii privind numărul populației cu reședință obișnuită (PRO)3la 1 ianuarie 2024. PRO reprezentă persoanele care au locuit preponderent, în ultimele 12 luni ale anului de referință, pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Numărul  populației cu reședință obișnuită la 01.01.2024, conform datelor provizorii, a constituit 2423,3 mii persoane, fiind în scădere cu cca 69,0 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului precedent.

Conform datelor precizate, PRO la 01.01.2023 a constituit 2492,3 mii persoane, sau în scădere cu 72,8 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului 2022.

Descarcă datele în format .xlsx

Într-o măsură mai mare, scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural – cu 3,6% mai puțin comparativ cu anul 2023, iar în mediul urban – cu 1,6 % mai puțin.

Factorii care determină reducerea sau creșterea numărului PRO sunt sporul natural și sporul migratoriu extern. Ca și în anii precedenți, scăderea numărului populației a fost influențată în mare parte de migrația internațională netă, care rămâne în continuare negativă. În anul 2022 aceasta a înregistrat valoarea de -63,6 mii persoane, conform datelor precizate, iar în anul 2023 de -59,6 mii persoane, conform estimărilor provizorii (Figura 2).

Sporul natural negativ în anul 2023 (-9,7 mii persoane) a crescut față de anul precedent

(-9,2 mii persoane în 2022).

Descarcă datele în format .xlsx

 

Repartizarea PRO pe grupe de vârstă și pe regiuni de dezvoltare este prezentată în Figura de mai jos.

Descarcă datele în format .xlsx

Conform Figurii 3, repartizarea populației pe regiuni și pe unele grupe de vârstă, este aproape uniformă. În acest sens, se remarcă municipiul Chișinău, unde ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice este cea mai mică comparativ cu celelalte regiuni.

În UTA Găgăuzia se înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor tinere (0-15 ani) – 20,3% sau fiecare al cincilea locuitor al acestei regiuni.

Ponderea populației vârstnice (60/63 ani) a crescut în toate regiunile de dezvoltare față de anul 2023. Cele mai mari creșteri ale ponderii persoanelor vârstnice se atestă în Regiunea Centru și Regiunea Sud – cu 1,5 p.p.

Descarcă datele în format .xlsx

Populația feminină, la fel ca și în anii precedenți, continuă să predomine. Conform estimărilor, la începutul anului 2024, populația feminină a constituit 1293,8 mii persoane sau 53,4% din populația țării. Totodată, populația masculină a reprezentat 1129,5 mii persoane sau 46,6% din populația țării.

Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial, repartizată pe sexe, are o structură echilibrată. În toate raioanele Republicii Moldova, în mod tradițional, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților. Cel mai pronunțat ecart de gen în favoarea femeilor se observă în raioanele: Cimișlia, Basarabeasca și municipiile Chișinău și Bălți, unde la 100 de femei revin mai puțin de 85 bărbați.

 Descarcă datele în format .xlsx

În structura pe grupe de vârstă a populației cu reședință obișnuită la 01.01.2024, cea mai mare pondere (de 8,1%) au avut-o persoanele din grupa vârstă 35-39 de ani, fiind într-o ușoară descreștere (cu 0,1 p.p) comparativ cu anul precedent (8,2% la începutul anului 2023). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere și în rândul populației masculine (8,4%), în timp ce în rândul populației  feminine cea mai mare pondere a avut-o grupa de vârstă 60-64 ani (8,2%). Din grupele de vârstă tinere și adulte, grupa de vârstă de 20-24 ani a înregistrat ponderea cea mai mică – de circa 4,2% (Figura 3).

Vârsta medie a populaţiei la 1 ianuarie 2024, a crescut cu 0,6 ani comparativ cu anul precedent (de la 40,5 ani la 41,1 ani). Vârsta medie a populaţiei feminine a constituit 42,9 ani, fiind cu 3,8 mai mare față de vârsta medie a populaţiei masculine (39,1 ani).

Piramida populației, la începutul anului 2024, arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 25-29 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii (Figura 6).

Descarcă datele în format .xlsx

Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2024 este estimat la 25,2 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în anul 2023.

Datele (estimările) privind numărul populației cu reședință obișnuită în profil teritorial (pe regiuni de dezvoltare și raioane) sunt prezentate în anexă.

Anexă:

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2024 sunt provizorii, fiind estimate în baza ratelor migrației nete (sporului migratoriu) disponibil – din anul 2022: la numărul populației de la începutul anului 2023 s-a adăugat sporul natural (diferența dintre nașteri și decese) și sporul migratoriu estimat (diferența dintre imigranți și emigranți din anul 2023. Datele precizate pentru migrația netă din anul 2023, care vor permite calculele precizate ale populației cu reședință obișnuită la începutul anului 2024, vor putea fi elaborate în anul 2025 când vor fi disponibile datele despre traversările frontierei de stat ale persoanelor fizice pentru anul 2024 (migrația netă fiind calculată în baza datelor menționate pentru trei ani consecutivi (anul de raportare, anul precedent, și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2023 va fi calculată în baza datelor pentru anii 2022, 2023 și 2024.
3 Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
4 La determinarea migrației internaționale nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) sunt utilizate următoarele definiții: imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni. 
5 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.

Informații relevante: