Achizițiile publice continuă să fie vulnerabile la riscuri de fraudă și corupție. Riscurile sunt și mai mari în domeniile care au o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor publice, precum sănătatea, educația sau siguranța alimentelor. Or, anual, din bugetul de stat pentru achizițiile publice din aceste trei domenii sunt cheltuiți în jur de 6 miliarde de lei. Constatările se conțin în studiul „Achizițiile publice din educație, sănătate și domeniul siguranței alimentare: riscuri și vulnerabilități”, prezentat în februarie 2024, la Chișinău, de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).

Miliarde pentru achiziții, anual

Potrivit studiului, Republica Moldova cheltuie, anual, miliarde pentru educație, iar sumele alocate acestui domeniu sunt în creștere. Astfel, de la peste opt miliarde de lei în 2017, sumele bugetate pentru educație au crescut la aproape 16 miliarde în 2022. Din această sumă, peste 3,1 miliarde de lei au fost alocați pentru achizițiile publice, iar restul banilor – pentru salarii, subvenții, granturi și prestații sociale. Ca și pondere, domeniul educațional este al treilea, după cel social și al sănătății, unde ajung cei mai mulți bani publici.

Totodată, în sănătate, au ajuns, în medie, 17 miliarde de lei timp de un an. Din aceștia, circa 2,2 miliarde de lei au fost destinați achizițiilor publice.

Pentru achizițiile publice din domeniul siguranței alimentelor, statul a cheltuit, anual, de la jumătate până la circa 1 miliard de lei.

Datele statistice arată, așadar, că în fiecare an, autoritățile atribuie contracte de achiziții publice în valoare de circa 6 miliarde de lei în domeniile educație, sănătate și siguranța alimentară.

Riscurile unui proces viciat de corupție

Achizițiile netransparente, necompetitive, planificarea neconformă, precum și reticența societății civile de a se implica în procesul de achiziții – sunt principalele riscuri care pot determina cheltuirea ineficientă a banilor publici. Autorii studiului consideră că lipsa personalului calificat, pe de o parte, și insuficiența instruirilor pentru această categorie de angajați, pe de altă parte, reprezintă principala cauză a riscurilor de corupție și iregularităților în acest domeniu.

Cercetarea mai arată că între 10-50% din banii destinați pentru achiziții pot fi pierduți prin achiziții inutile, aranjate, prețuri exagerate, calitatea joasă a serviciilor sau bunurilor, neexecutarea totală a contractelor, întârzieri în desfășurarea achizițiilor și executarea contractelor.

„Achizițiile publice deseori sunt numite riscul numărul unu al corupției. Probabil, această sferă este vulnerabilă din cauza lipsei de transparență a întregului proces, începând de la planificare, terminând cu contractarea și executarea lucrărilor sau serviciilor”, susține consilierul anticorupție la Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Moldova, Corneliu Omelian.

Recomandări pentru reducerea riscurilor aferente

Pentru a reduce riscurile aferente achizițiilor publice în domeniul educației, una dintre autorii studiului, Tatiana Savva recomandă planificarea și documentarea corespunzătoare a nevoilor referitoare la calitatea și cantitatea bunurilor, lucrărilor și serviciilor; evaluarea riscurilor de fraudă în cadrul sistemului de achiziții în baza unor criterii de detectare și prevenire a acestora, dar și instituirea unor proceduri de control.

Coautorul studiului, expertul independent în achiziții publice Serghei Merjan consideră că problemele achizițiilor publice în sănătate necesită intervenții la nivel de reglementare. „Guvernul și autoritățile publice trebuie să asigure respectarea principiilor de transparență a tuturor achizițiilor desfășurate, inclusiv prin publicarea informațiilor aferente tuturor achizițiilor planificate și efectuate. Fondatorii și autoritățile competente trebuie să examineze oportunitățile și riscurile centralizării și ale externalizării achizițiilor, iar autoritățile de control și anticorupție trebuie să investigheze spețele cu risc sporit de fraudă și corupție, cu aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legii”, a declarat Serghei Merjan la evenimentul de prezentare a studiului.

Un alt autor, expertul Ilie Creciun consideră că reglementarea procedurilor care vizează recepționarea produselor alimentare de către autoritățile contractante ar putea diminua din riscurile aferente achizițiilor publice din acest domeniu. „Includerea în legislația a unor norme exprese care să reglementeze procedurile de raportare a cazurilor de fraudă, corupție și alte practici interzise în achizițiile publice ar putea diminua din riscuri. (…) Centrul Național Anticorupție are un rol important în instituirea unor practici viabile de protecție a persoanelor care denunță actele de corupție”, a explicat expertul.

Acțiuni și planuri la Guvern

Contactat de reportera Asociației Presei Independente (API), Daniel Vodă, consilier pentru comunicare publică al prim-ministrului Dorin Recean, a declarat că pentru consolidarea sistemului de achiziții publice, dar și în scopul combaterii fraudei și corupției, au fost întreprinse mai multe măsuri, între ele aprobarea Legii deoffshorizării, dar și obligarea membrilor grupurilor de lucru în domeniul achizițiilor publice să întreprindă toate măsurile necesare pentru a evita conflictele de interese și/sau să realizeze o practică anticoncurențială.

În același timp, pentru diminuarea riscurilor de corupție și fraudă în domeniul achizițiilor publice, Ministerul Finanțelor își propune să consolideze transparența achizițiilor conform directivelor UE și să implementeze sistemul electronic de achiziții, astfel încât cel puțin 80% din valoarea achizițiilor inițiate anual să fie realizate prin sistemul de e-procurement.

Unde poți denunța corupția

Cetățenii pot denunța actele de corupție la Linia Națională Anticorupție din cadrul CNA: 0-800-55555, Linia Specializată Anticorupție: 022-257-333 sau la Linia fierbinte anticorupție din cadrul Agenției Achiziții Publice: 022-820-706.

Actele de corupție comise de colaboratorii aparatului Ministerului Finanțelor şi ai autorităților din subordine (Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Inspecția financiară, Agenția Achiziții Publice) pot fi denunțate la 022-26-26-90 sau la adresa electronică anticoruptie@mf.gov.md.

Ecaterina Arvintii,

reporteră, Asociația Presei Independente (API)                

Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.