Suntem astăzi la Varnița și realizăm emisiunea noastră cu ambasadorul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks.

Domnule ambasador, în primul rând vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră la această emisiune și vrem să vă întrebăm care este scopul vizitei dumneavoastră la Varnița. Știți că este o zonă mai specifică, zona de securitate. De ce ați venit astăzi aici?

Da, cu siguranță, ne aflăm într-un loc specific al Republicii Moldova. Și nu am fost aici, așa că am avut câteva elemente în vizita mea, m-am întâlnit cu primarul, cu care am discutat despre problemele municipalității, am vizitat liceul aici, unde am avut discuții despre valorile UE cu tinerii, răspunzând la întrebările lor despre Uniunea Europeană și acum vizităm unul dintre proiectele care au fost finanțate de Uniunea Europeană acum câțiva ani, și sunt foarte plăcut surprins că proiectul a ajuns la stadiul de sustenabilitate, și a fost capabil să ajute oamenii care au nevoi specifice, inclusiv refugiații ucraineni, pentru a le face viața mai bună.

Înțelegem că Uniunea Europeană investește pe tot teritoriul RM, inclusive în Zona de Securitate?

 Da, încercăm să avem proiecte pe tot teritoriul RM și asta este ce facem în toate regiunile țării, inclusive în regiunea transnistreană. În ceea ce privește regiunea Transnistreană, avem un proiect specific numit “Maluri de încredere”. Acestea sunt proiecte care încearcă să construiască maluri de încredere între diferite părți ale societății, prin care ar coopera oamenii, sau acestea sunt proiecte care ar ajuta oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, indiferent dacă discutăm despre malul drept sau stâng al Nistrului. De exemplu, avem apeluri de granturi pentru business, care sunt benefice atât pentru partea dreaptă cât și stângă a Nistrului.

 Înțeleg și știu că acest proiect care își propune să unească cele două maluri ale Nistrului a început mai demult, iar după câțiva ani de implementare, dă și rezultate. Reușește Uniunea Europeană să unească prin eforturile sale cele două maluri? 

 Bine, noi nu intenționăm prin aceste proiectă să rezolvăm problema transnistreană, pentru acest lucru este necesară o reglementare politică și aici discutăm despre negocieri, despre procesul de negociere  5 plus 2, care la moment este suspendat. Proiectele astea sunt intenționate să continue legăturile dintre oameni de pe cele două maluri ale Nistrului  și acest lucru este foarte important deoarece noi nu vom putea ajunge la reglementări politice, dacă oamenii nu vor avea interacțiuni. Sunt sigur că la moment se încearcă și există  foarte multe interacțiuni dintre cele două maluri ale Nistrului și acesta este cel mai mare avantaj pe care îl are țara în comparație cu alte țări care au pe teritoriul lor conflicte nerezolvate. 

Vezi emisiunea integrală mai jos:

 

Revenind la problema transnistreană și inclusiv eforturile pe care le depune Uniunea Europeană în rezolvarea problemelor de pe cele două maluri ale Nistrului, ați văzut odată ce ați intrat în satul Varnița, ați văzut un post bilateral controlat de către Federația Rusă și pacificatorii regiunii transnistrene și vreau să vă întreb acum cum vedeți apelul Tiraspolului ca Rusia să intervină și să spargă așa zisa blocadă economică? Vorbim aici de taxele Vamale pe care Chișinăul le impune tuturor agenților economici care importă și exportă, începând de vara anului trecut 

În primul rând acesta a fost unul dintre lucrurile pe care Uniunea Europeană a încurajat RM să-l facă și să adopte, deoarece noi trebuie să punem accent ca regiunea transnistreană să își perfecteze legislația, inclusive în privința taxelor vamale și unul dintre efecte a fost că agenții economici din Transnistia au fost nevoiți să achite taxele vamale ca și toți operatorii economici din restul republicii.  Deci, când vine vorba de reglementări care  se referă la regiunea transnistreană, noi desigur avem o preocupare, dar am văzut de fapt că și  așa zisele autorități transnistrene au  fost foarte precaute să prevină o escaladare a situației în regiune. Cerere de asistență din partea Federației Ruse, ei au spus foarte clar că ceea ce sperau este asistență diplomatică din partea Federației Ruse. Desigur, a fost și destul de semnificativ faptul că nu a fost doar o declarație care ar fi adresată Federației Ruse, ci și altor actori, inclusiv celor ai Uniunii Europene, ceea ce consider că este un semn încurajator că așa zisele autorități se schimbă, poate. 

Vezi emisiunea integrală mai jos:

Care totuși ar fi resorturile din spatele unei astfel de cereri? Adică de a sparge, așa zis, a blocadă economică? Mai ales am văzut în ultima perioadă că Federația Rusă cumva a sfidat cerințele autorităților de la Chișinău și a organizat alegeri prezidențiale aici, în regiunea Transnistreană, vorbim de alegerile prezidențiale pentru Federația Rusă. Care ar fi resorturile din spatele unei astfel de cereri? 

Desigur, a fost, de asemenea, destul de semnificativ că nu a fost doar o declarație care ar fi adresată Federației Ruse, dar și altor actori, inclusiv celor din Uniunea Europeană, ceea ce consider ca un semn încurajator că, de asemenea, perspectiva autorităților de facto se schimbă, poate. Ei bine, cred că este o realitate că Federația Rusă are destul de multă influență asupra regiunii transnistrene. Și asta, presupun, de ce încă încearcă să implice Federația Rusă acolo. Dacă ne uităm la substanță, desigur, influența Federației Ruse acolo a fost, de asemenea, redusă și posibilitățile se reduc când vine vorba de tabloul de securitate, desigur, a fost foarte benefic pentru securitatea regiunii că armata rusă a fost împinsă înapoi de la Herson. Și de aceea securitatea fiscală a Republicii Moldova este mult mai sigură decât în etapele anterioare ale războiului când vine vorba de economie. De asemenea, pentru noi, avem angajamente cu regiunea transnistreană. Două treimi din exporturile din Transnistria merg pe piețele Uniunii Europene. Deci cred că posibilitățile pentru Federația Rusă de a afecta situația va continua să scadă. Dar, desigur, ele vor fi unul dintre punctele de referință pentru autoritățile de facto pentru următoarea perioadă.

La moment ne aflăm într-o perioadă plină de provocări, mai ales că Republica Moldova are anul acesta atât alegeri prezidențiale cât și un referendum. Avem o guvernare pro-europeană care a oferit mai multe oportunități, a implementat un șir de reforme în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cum credeți, care este cea mai mare, cea mai reală provocare la moment cu care se confruntă Republica Moldova, în vederea parcursului european pe care și l-a propus această guvernare? 

Cred că cea mai mare provocare este să păstreze această determinare fermă, pentru a se mișca înainte spre integrarea europeană. Ce am văzut în ultimii 2 ani este că, la fel, președintele, Parlamentul și Guvernul au fost foarte clar axați pe reforme care au fost benefice pentru schimbare în interiorul țării, dar de asemenea și pentru integrarea europeană. De aceea este posibil pentru RM să devină, în o perioadă foarte scurtă, țara candidat și să obțină decizia Consiliul European de începere a  negocierilor. Ce este important acum, dacă vă întrebați despre ce este cea mai mare provocare, cea mai mare provocare este să mențineți această viteză înaltă de mișcare înainte, pentru că aveți nevoie de această mișcare înainte spre integrarea europeană, care mânată de forțele politice care vor fi reprezentate, inclusiv în următorii ani, pentru că acest lucru va lua câțiva ani și dacă se va schimba eșchierul politic și dacă va fi mai puțin entuziasm între politicieni, între forțele politice, acest proces s-ar putea încetini,  În timp am văzut și experiența altor țări care au lăsat entuziasmul pentru integrare europeană și de fapt, aceste scopuri ambițioase de a deveni membri ai UE în anul 2030, ar putea fi împinse înapoi.

 Uniunea Europeană a fost și este de fapt alături de Republica Moldova de mai mulți ani și vreau să vă întreb care sunt domeniile prioritare în care investește Uniunea Europeană în Republica Moldova. E vorba de reforme, de politici sau e vorba și de altceva?

Realitatea este că avem proiecte în practic în fiecare sferă de viață, începând de la mass-media independentă, la educație, până la cantine sociale, dar, desigur, avem și priorități. Și aceste priorități reflectă și realitatea Republicii Moldova. Unul dintre acestea este eficiența energetică, pentru că am văzut în ultimii 2 ani cât de important a fost să îmbunătățim reziliența Republicii Moldova de la șocurile externe și cum să reducem consumul energiei necalculate, cum să creștem producția energiei din surse regenerabile. Tot aceste arii vor continua și în viitor. Dar, în asemenea, vedem și alte arii care au nevoie de mei mult efort. Unul este creșterea potențialului uman, pentru ca oamenii să devină calificați. Oameni care vor putea schimba țara în sferele și domeniile care se schimbă. De asemenea, vom pune atenție sporită pe sectorul agricol. Vedem probleme care sunt legate la agricultura și asistența noastră este va contribui la ajutorarea acestui sector, pentru că noi credem că acest domeniu este capabil de schimbare, de exemplu, sectorul vinului care s-a schimbat în timp foarte scurt, în am reușit în ultimii 10 de ani să creștem cu calitatea și, de fapt, să obținem prețuri mai bune, să putem ajunge pe piețele europene și să nu depindem de piețile imprevizibile. De aceea continuăm proiectele în sectorul agricol.

 Ați nominalizat eficiența energetică, agricultură, drepturile omului, inclusiv femeile. De ce s-a decis să se investească anume în aceste domenii?

 Suntem în Republica Moldova prezenți în foarte multe domenii, pentru că vedem aceste provocări în multe domenii, dar încrederea noastră reflectează valoarea noastră. Asistența noastră aici, care nu este legată cu statutul de candidat, asistența pentru noi este o întruchipare a solidarității avem proiecte, nu doar în Republica Moldova,  deci lucrăm în acele domenii nedescoperite sau unde apar oportunități particulare, de exemplu, avem întreprinderi sociale care sunt sprijinite. Când vizitez aceste întreprinderi sociale, văd că majoritatea oamenilor care lucrează acolo sunt femeii. Pentru că aceasta este o valoare importantă destul de importantă pentru femei, de aceea, aceste domenii sunt, de fapt, acoperite.

 Iată că în ultima perioadă, mai ales după începutul războiului din Ucraina, se atrage o atenție deosebită la capitolul securitatea țării. Am văzut o strategie nouă, națională, de securitate, un buget crescut pentru domeniul de apărare și securitate. La capitolul securitate militară a Republicii Moldova, investește cumva Uniunea Europeană?

Da, noi de asemenea investim în  Republica Moldova în sectorul de apărare. În ultimii ani nu am făcut asta, dar, în păcate, agresiunea rusă în Ucraina a schimbat perspectiva europeană pe multe lucruri și de aceea acum avem un program foarte însemnat de apărate pentru forțele armate ale Republicii Moldova. Să reconstruim capacitatea care a fost ignorată timp de 30 de ani, unde nu au fost investiții timp de mulții ani. Dar acesta nu este, să spunem, focusul principal pentru Uniunea Europeană, pentru că, în primul rând, noi lucrăm cu proiecte de pace și asta este și filozofia cu care lucrăm în RM, noi credem că investind în economie, în drepturile omului, se construiește stabilitatea și se construiește și pacea, pentru că, unde se dezvoltă țările se dezvoltă și pacea.

 În ultimii ani, subiectul propagandei a venit în atenția publicului, inclusiv din Republica Moldova. Ucrainenii declarau că, înainte de a ajunge tancurile rusești pe teritoriu ucrainean, au ajuns războiul informațional prin televizoarele ucrainene cu mesaje violente. Dumneavoastră, ce părere aveți despre măsurile luate de Chișinău în vederea contracarării, propagandei și dezinformării?

Cred că dezinformarea și propaganda sunt în contradicție cu mass-media independentă, în același timp este foarte important să se păstreze o balanță corectă, pentru că libertatea de expresie, libertatea presei sunt foarte importante. Ce am văzut în ultimii 2 ani este că Consiliul Audiovizual a făcut un lucru bun în urmare dezvoltării mass-mediei, vedem un nou actor în evaluarea mass-mediei și anume o nouă comisie de sprijin a investițiilor care a devenit lucrativă. Ce este important este că aceste decizii să fie bine documentate, pentru a exista un motiv clar pentru a nu putea fi contestate în judecată. Dar există și o altă latură așa ca propaganda, dar prezentând mesajele doar dintr-o anumită zonă .  De aceea cred că este foarte important că a fost creat un Centru de combatere a dezinformării și propagandei care analizează diferite tipuri de informații și propaganda care se întâmplă nu doar prin media, dar și prin social media și apoi vor oferi sfat ce mesaje trebuie să fie transmise, ce minciuni trebuie denaturate de o sursă mass-media sau  de oficiali.

 În același timp există probleme grave la capitolul securitatea informațională, vorbim aici de propagandă și dezinformare în zona de securitate, în această zonă în care ne aflăm. Dacă o să mergem astăzi chiar în prima casă, din apropiere de unde suntem, o să vedem că regiunea transnistreană transmite prin emițătoarele sale în jur de 15 canale rusești care ajung inclusiv în zona de securitate, în localitățile din dreapta Nistrului, în acest sens, cum credeți, ar trebui să se intervină de către autoritățile de la Chișinău de a stopa și de a închide robinetul, inclusiv a blura semnalele care vin de regiunea transnistreană? 

Cred că e foarte important ca oamenii să acceseze informație obiectivă pentru că a stopa toate falsurile este aproape imposibil, este posibil doar să transmiți mesaje de la autorități și în mod particular prin intermediul presei independente, despre perspectiva aici este important să dezvoltăm dezbateri libere, dar în continuare este foarte greu.

În decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană și vreau să vă întreb ce înseamnă de fapt deschiderea procesului de negociere și cât de dificilă este această etapă?

Ei bine, negocierile nu au început încă, dar ne așteptăm că vor începe în curând. Ce vor însemna negocierile este că mai întâi, autoritățile moldovenești vor privi la legislația și practica europeană și vor vedea cât de mult realitățile moldovenești sunt în conformitate cu acea practică. Și apoi procesul opus va avea loc că oficialii europeni vor privi la legislația și practica moldovenească și vor ajunge la părerea lor despre cât de mare este diferența. Și apoi va fi chestiunea negocierilor despre cum să închidem aceste decalaje. De ce acest lucru este important, pentru că scopul negocierilor este să aducă Republica Moldova la același nivel ca toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru că este procesul de pregătire a Republicii Moldova pentru aderarea deplină în Uniunea Europeană cu toate drepturile și obligațiile. Și deoarece avem aceste reguli comune, este important ca ele să fie, de asemenea, aplicate în mod egal. Deci, acest lucru va însemna că va fi mai întâi, un examen scrupulos al legislației, dar și un examen scrupulos al practicii, pentru că ceea ce contează pentru Uniunea Europeană nu este doar că legile sunt în regulă, dar ceea ce va fi important de văzut este, de asemenea, dacă instituțiile care aplică legile sunt suficient de puternice că au mandatul, și nu numai că au mandatul, dar oamenii sunt calificați să-și facă treaba. Și nu numai că sunt calificați, dar au și resursele. Pentru că, de exemplu, dacă este vorba de un laborator, desigur nu ajută că există o clădire, că există oameni. Este important că știu ce fac și că au resursele cu care pot face munca lor de laborator. Deci, cum vă puteți imagina, acest lucru va fi o muncă destul de detaliată și va acoperi multe, multe domenii ale vieții. Pentru că toată această legislație a UE, acquis-ul UE este împărțit în 33 de capitole, care acoperă totul, de la agricultură, la educație, la piețele de capital, la pescuit, la politica externă. Și în toate aceste domenii, vom fi atenți la cum să nivelăm teritoriul legal și practic. 

Iată că oficialii vorbeau despre armonizarea aproximativ 10.000 de legi existente astăzi în Republica Moldova, peste 10.000 de legi, să le armonizeze la legislația Uniunii Europeane. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine etapele prin care a trecut țara dumneavoastră de baștină. Vorbim aici de Letonia. De cât timp a avut nevoie Letonia să treacă toată legislația la directivele europene? Cum credeți, reușim până în 2030?

Cred că pentru Letonia, cadrul de timp a fost aproximativ același ca și ambiția Republicii Moldova. Nu pot să  vă ofer date exacte, dar, evident, Letonia este de dimensiuni comparabile, la fel ca Republica Moldova. Deci, au fost țări mai mici care s-au alăturat Uniunii Europene decât Republica Moldova. Deci, cred că ar trebui să fie posibil. Ce este important este să ai determinarea și disponibilitatea de a investi resursele necesare, uneori fiind capabil, de asemenea, să mergi pentru compromisuri dureroase. Uneori este și despre pur și simplu să nu cedezi unor interese stabilite, pentru că destul de des vor fi unele domenii unde există oameni care beneficiază de situația rea de astăzi, și vor inventa povești cât de mult mai rău ar fi dacă s-ar schimba. Și, desigur, asta nu este ceva ce am dori să vedem. 

O altă condiție de aderare la Uniunea Europeană este combaterea corupției. Astăzi ați putea da o notă unde este Republica Moldova la acest capitol, cât de departe suntem de a combate corupția și cum vedeți eforturile autorităților de la Chișinău?

Poate aș califica asta ca atare. Vă apropiați de sfârșitul primei etape, adică până acum există deja primele rezultate. De doi ani există un proces de curățare a justiției. Am urmărit procesul de prevetting care este pe cale să se încheie. Acum procesele de vetting au fost puse în mișcare pentru judecători și pentru procurori. Deci ați reușit să abordați cele mai înalte niveluri ale justiției. Ce nu s-a făcut încă, sunt sigur că se va face în curând. Ce va dura mai mult sunt nivelurile inferioare, pentru că ideea este că odată ce aceste niveluri superioare sunt curate, atunci va exista mai multe posibilități pentru sistemele însele să facă auto-curățarea, să eradicheze corupția la nivelurile inferioare. Și asta va dura mai mult timp. Dar este deja foarte important că această primă etapă se întâmplă. Am văzut și rezultatele, ca, de exemplu, deja anul trecut am văzut procesul de pre-veting unde din 29 de candidați, doar 5 candidați au trecut. Deci și am văzut un număr de judecători, un număr de procurori care au demisionat doar pentru a știu că nu vor trece acest proces. Deci, asta arată că există deja unele rezultate în această luptă împotriva corupției. De asemenea, foarte important, faptul că decizia în cazul lui Ilan Șor a fost adoptată, asta este una dintre principalele repere pentru țară. Dar, desigur, va mai fi încă ceva timp când oamenii vor întâlni persoane corupte în sectorul justiției. Pentru că acest lucru cel mai probabil este la acel nivel care nu a fost atins de curățare încă. 

Vedem într-adevăr o rezistență din partea judecătorilor, a procurorilor, vom vedea până la urmă cu ce se va încheia tot acest process, dar vreau să vă întreb cum s-a schimbat sprijinul financiar al UE, după ce RM a obținut statutul de candidat? 

Eu nu pot spune neapărat că statutul de candidat are vreo legătură, pentru că o parte din creșterea sprijinului a fost pur și simplu pentru că ați înfruntat această criză fără precedent. Deci, pentru a acoperi aceste crize, așa ca criza energetică, ca criza refugiaților, într-un fel sau altul, Uniunea Europeană a investit în doi ani mai mult de 1 miliard de euro, ceea ce este o sumă fără precedent pentru Republica Moldova, pentru că, pentru a pune lucrurile în perspectivă, în trecut, proiectele noastre, pe care le-am făcut în mod normal într-un an, sunt în valoare de aproximativ între 40 și 60 de milioane de euro pe an. Deci, vă puteți imagina că aceasta este de aproximativ 20 de ori mai mult în doar doi ani. Dar, în același timp, de asemenea, volumul proiectelor noastre a crescut. Deci, poate că acest lucru poate fi cel puțin parțial legat de statutul de țară candidată. Deci, acum valoarea proiectelor noastre anual este undeva în jur de 110, 120 de milioane de euro anual. 

  Iată că în drum spre Varneța ați văzut segmentat inscripții cu Moldova Europeană 2030. Cum ar trebui să arate Moldova Europeană în 2030? Sau cel puțin cum vă doriți dumneavoastră să arate Moldova în 2030?

Ei bine, desigur, sper că Moldova Europeană va însemna mai întâi și cel mai important că negocierile de aderare s-au încheiat cu succes și că Moldova a îndeplinit toate condițiile pentru a fi un stat membru al UE, dar, de asemenea, cred și sper și pentru unele dintre ele, sunt sigur, că ceea ce vom vedea sunt schimbări și în viețile oamenilor. Uneori este vorba de schimbarea infrastructurii, alteori este vorba de schimbarea și îmbunătățirea modalităților de afaceri. Și uneori este vorba de lucruri care afectează mai mult de un lucru. Un exemplu pe care îl pot da, sunt plăcintelele mele preferate. În trecut, ce s-a descoperit este că plăcintele cu brânză nu au brânză. Pentru că aceasta a fost înlocuite cu uleiuri vegetale, și consumatorii nu știau că cumpără ceva ce nu este acolo. Și datorită implementării, de asemenea, a standardelor UE și utilizării sprijinului UE, acest lucru s-a schimbat că acum tot mai mult consumatorii pot fi siguri că plăcinta lor cu brânză conține brânză și nu au produse care ar fi de calitate inferioară. Deci, acest lucru nu este despre drepturile clienților, acest lucru este, de asemenea, despre practici comerciale corecte. Și asta este ceea ce Uniunea Europeană ar trebui să fie despre, de asemenea, pentru cetățenii obișnuiți. 

 Înțeleg că Uniunea Europeană este despre standarde, despre standarde bune de viață, despre standarde bune în alimentația oamenilor, așa cum a zis dumneavoastră, despre plăcinta cu brânză. Și ne primesc europenii cu plăcintă, cu brânză, cu haine naționale, acum despre mituri, ca să combatem miturile. Ne vor primi europenii cu plăcintele noastre și cu mămăliga acolo?

Ei bine, sunt sigur că vom. Și, de fapt, așa cum ai spus corect, standardele sunt acolo dintr-un motiv. Nu este că ar fi birocrația europeană dorind doar să bifeze niște căsuțe. Aceste standarde au fost elaborate astfel încât drepturile consumatorilor să fie protejate, drepturile lucrătorilor să fie protejate, și aceste standarde sunt acolo pentru oameni, într-un fel sau altul. Și da, sunt sigur că există spațiu pentru plăcintele moldovenești, pentru vinul moldovenesc pe piețele Uniunii europene, așa cum vedem tot mai mult peste tot. Ei bine, știm că moldovenii exportă deja mai multe plăcinte în România, decât anterior, există prune din Moldova, în Germania și în Letonia. Și sper că acest lucru va fi în creștere în viitor, că această prezență a exporturilor moldovenești va fi și mai mare. Desigur, deja acum UE este cea mai mare piață pentru bunurile moldovenești, reprezentând două treimi din exporturile voastre. Dar sunt sigur că această creștere va continua în viitor pentru că aceasta este o piață mare. Aceasta este o piață prosperă. Este o piață previzibilă și face parte din viitorul vostru. 

Și, domnule ambasador, o ultimă întrebare. Ați vorbit despre reforme și inclusiv armonizarea legislației Republicii Moldova la acquis-ul comunitar. Ce nemulțumire are Bruxellul la momentul de față de felul în care guvernarea Republicii Moldova îndeplinește aceste reforme, există nemulțumiri în acest sens?

În mare parte suntem mulțumiți de calea pe care o parcurge RM. Și puteți vedea, de asemenea, în relațiile Comisiei Europene, pentru că inițial au fost nouă pași pe care Comisia Europeană îi solicita de la Republica Moldova. Apoi, până în toamna anului trecut, șase dintre ei au fost considerați îndepliniți. Acum și apoi au rămas trei în așteptare. Până acum doi dintre ei au fost, de asemenea, îndepliniți. Și în principal acum este concentrarea pe numirile autorităților judiciare cele mai înalte. Dar sunt, de asemenea, sigur că vor fi situații când vom fi nemulțumiți de acțiunile autorităților, pentru că, ei bine, asta este întotdeauna cazul în țările candidate că, ca în orice țară, există interese concurente. Uneori există legislație care este grăbită că nu a fost consultată corespunzător nici cu partenerii internaționali, nici cu societatea civilă aici. Deci, asta face parte din sfatul nostru, de asemenea, uneori să încetinești puțin și să permiți timp adecvat pentru discuții și când se iau deciziile, de asemenea, să ai motive clare pentru aceste decizii, astfel încât să înțelegem de ce sunt luate aceste decizii, dar și cei care trăiesc aici în țară să înțeleagă de ce această decizie particulară a fost făcută.

Domnule ambasador, vă mulțumesc mult că ați acceptat invitația în cadrul acestei emisiuni, în zona de Securitate, aici la Varnița, și vă mulțumim pentru deschidere față de cetățenii RMși față de cetățenii din aceste localități care se află în nemijlocita apropierede regiunea transnistreană, aceste vizite cu siguranță le oferă încredere că cele două maluri ale Nistrului vor putea fi unite într-o bună zi, inclusive aceste vizite pe care le faceți dvs ca fiind șeful delegației UE în RM le dau speranță că în 2030 RM va ajunge acolo unde vrea ea să ajungă în Uniunea Europeană, cu plăcintele noastre, cu hainele noastre tradiționale, cu problemele pe care le avem pe interior spre o lume mai civilizată

Vă mulțumesc foarte mult pentru că m-ați invitat. Și, într-adevăr, aceasta este, de asemenea și speranța mea că Republica Moldova se va alătura ca o țară reunită în Uniunea Europeană.