În plan economic, consecințele războiului din Ucraina sunt la fel de importante ca şi cele politice, dacă nu chiar mai importante, dată fiind propagarea lor în tot sistemul economic mondial. Între acestea pot fi menționate:
1. Apariția perturbărilor în aprovizionarea cu energie, datorate atât diminuării livrărilor, cât și schimbării fluxurilor acestora, ceea ce a dus la creșterea accentuată a prețurilor, gazului, petrolului și cărbunelui (ca substitut), accentuând inflația;
2. Apariția disfuncționalităților în aprovizionarea cu unele produse alimentare – cereale îndeosebi – în care Ucraina (dar si Rusia) figurau ca mari exportatori mondiali, ceea ce atras după sine tot o creștere marcată a prețurilor, cu impact direct asupra situației materiale a consumatorilor;
3. Prelungirea și accentuarea sincopelor lanțurilor de aprovizionare pe plan mondial, apărute ca urmare a pandemiei;
4. Creșterea accelerată a inflației, inclusiv în țările cu economii puternice;
5. Diminuarea veniturilor populației, cu impact potențial direct asupra păcii sociale;
6. Încetinirea refacerii post-pandemice;
7. Încetinirea eforturilor de transpunere în practica a proiectelor privind crearea “Economiei Verzi” (pe de o parte, necesitatea realizării acesteia cunoaște o reconfirmare, pe de alta, eforturile de transpunere în practica suferă de pe urma dificultăților în aprovizionarea cu energie).
Consecințe extrem de importante ale războiului din Ucraina se înregistrează şi în raport cu Marea Neagră:
1. Interzicerea accesului Ucrainei la Marea de Azov, transformată în lac rusesc, precum si blocada navala a coastei ucrainene la Marea Neagră, au un impact major asupra exporturilor şi importurilor acestui stat, cu efecte menționate anterior;
2. Ocuparea Insulei Șerpilor încă din prima fază a războiului și eforturile ulterioare ale ucrainenilor de a o recuceri indică: a. Importanța majoră a acesteia pentru controlul navigației în zona de nord-vest a Mării Negre, inclusiv asupra Gurilor Dunării – cealaltă cale de acces spre și dinspre mare, în afara strâmtorilor Bosfor si Dardanele, b. Valoarea majora pentru Rusia, în condițiile în care nu a reușit să preia Bugeacul, ceea ce ar fi scos-o direct pe Dunăre!? c. Punerea în discuție a Deciziei Curții de la Haga favorabilă nouă, cu privire la platoul continental din imediata apropiere a insulei, d. Impactul potențial negativ asupra exploatărilor românești de gaz si petrol din Marea Neagră, aflate in proximitate;
3. Impactul construirii de Turcia a canalului artificial paralel cu Bosforul, care, nefiind acoperit de Convenția de la Montreux ce reglementează statutul strâmtorilor Bosfor si Dardanele, rămâne astfel la latitudinea exclusivă a Turciei.
Războiul a creat cea mai mare criză umanitară din Europa, de după cel de-al război Mondial, obligând cca 6 milioane de ucraineni să plece din țară, majoritatea în Polonia și România, precum și în Moldova, Slovacia și Ungaria. În acest context, trebuie remarcat că, deși numărul refugiaților a fost acum de cca trei ori mai mari decât în timpul crizei refugiaților din 2015-2017, efectele asupra UE au fost considerabil mai reduse, fiind absorbite practic de tarile menționate mai sus.
Războiul din Ucraina are consecințe şi în plan juridic, Curtea Penala Internațională deschizând proceduri de investigare a crimelor de război comise de trupele ruse. Războiul are şi consecințe climatice, nu numai pe teritoriul Ucrainei, unde există centrale nucleare, dar și instalații ce produc și depozite de substanțe periculoase pentru om, care, eliberate ca urmare a loviturilor militare, se pot propaga în atmosfera, afectând zone mai mult sau mai puțin întinse în afara granițelor Ucrainei.
Modalitatea concretă și momentul în care se va încheia acest război nu se cunosc, însă un impact major îl va avea reziliența politică a administrației Biden, nu atât referitor la alegerile pentru Congres din toamna trecută, când Congresul a manifestat o atitudine bipartizană fata de război, cel puțin până acum, cât mai ales din perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024.
În momentul invadării Ucrainei de către armata rusă, economia mondială se confrunta cu un șoc stagflaționist major.
Șocul a fost totuși destul de puternic și s-a manifestat într-o pluralitate de forme pe partea ofertei: de energie fosilă (petrol, gaz și cărbune), de produse alimentare (porumb), de îngrășăminte chimice (pe bază de potasiu și de azot) și de materii prime industriale (nichel, titan). Aceste bunuri aveau o pondere ridicată în exporturile Rusiei și ale Ucrainei, iar izbucnirea războiului între cele două țări a determinat creșterea prețurilor mondiale ale mărfurilor respective.
Înainte de invadarea Ucrainei, unii economiști au avertizat asupra riscului apariției stagflației, din cauza creșterii prețurilor și a blocajelor în lanțurile de producție mondiale, provocate de pandemia Covid-19, de schimbările climatice și de restructurările majore produse în economia mondială. Acești factori erau considerați însă de natură temporară, susceptibili să dispară pe măsura revenirii la lanțurile de producție normale. Războiul fratricid din Ucraina a schimbat totul, deoarece a făcut ca șocul de pe partea ofertei să devină și mai puternic, să se transmită printr-un număr și mai mare de canale și să tindă să se permanentizeze.
Astfel, scăderea ofertei de materii prime de bază și de produse energetice determină reducerea activității în ramurile prelucrătoare, cum ar fi, de exemplu, industria automobilelor sau aceea a componentelor electronice. Pe de altă parte, creșterea prețurilor reduce puterea de cumpărare a consumatorilor. Această coexistență a reducerii activității economice cu accelerarea inflației este numită în literatura economică „stagflație”.
Termenul desemnează o situație economică paradoxală, caracterizată prin dispariția locurilor de muncă, creșterea prețurilor, scăderea profiturilor întreprinderilor, reducerea investițiilor și, în final, amplificarea deficitelor bugetare.
Natura și amploarea consecințelor stagflației depind de durata fenomenelor menționate. Este de presupus că în țările terțe – nu și în Ucraina, a cărei infrastructură a fost în mare parte distrusă, și respectiv în Rusia, – revenirea economiei la situația de dinainte de invazie va fi doar întârziată. Băncile centrale se vor confrunta în continuare cu amplificarea inflației, însă problema lor rămâne aceiași ca înainte de începerea războiului: reducerea inflației fără a împiedica relansarea economiei. Cu cât războiul se prelungește și aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei continuă, cu atât economiile țărilor nebeligerante vor regăsi însă mai greu calea creșterii echilibrate, din cauza ajustărilor costisitoare și consumatoare de timp ale aparatului lor de producție.
Analiza este valabilă pentru toate țările, dar în grade diferite. România, de exemplu, a importat în ultimele decenii mai puține materii prime din Rusia și Ucraina decât Franța sau Marea Britanie și a exportat în aceste două țări mai puține bunuri și servicii decât Germania sau Italia.
Se poate, deci, presupune că economia României va fi mai puțin afectată.
Pe 24 februarie, Rusia a declanșat invazia armată a Ucrainei, după câteva luni în care a masat peste 150.000 de soldați și echipamente militare în apropiere de granițele Ucrainei, pe care a înconjurat-o din trei părți. Ceea ce se credea a fi o agresiune pentru capturarea definitivă a regiunilor Donețk și Lugansk din estul țării s-a transformat într-un război total, în care Rusia a atacat nu numai infrastructura militară a Ucrainei, ci și zone civile din orașe – spitale, școli, clădiri de locuințe.
Criza demografică şi a sistemului educaţional
Cel puțin o mie de copii în Ucraina au fost uciși sau răniți de la escaladarea războiului, în urmă cu peste zece luni, cu o medie de peste cinci copii uciși sau răniți în fiecare zi, arată Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).
Și acestea sunt doar cifrele pe care ONU le-a putut confirma. Credem că numărul real este mult mai mare.
Utilizarea armelor explozive a cauzat majoritatea deceselor copiilor. Aceste arme nu fac deosebiri între civili și combatanți, mai ales atunci când sunt utilizate în zone populate, așa cum a fost cazul orașelor: Mariupol, Luhansk, Kremenciuk și Vinița din Ucraina. Lista continuă.
„Încă o dată, ca în toate războaiele, deciziile nesăbuite ale adulților pun copiii în pericole extreme. Nu există operațiuni armate în care să nu aibă ca rezultat rănirea copiilor”, afirmă UNICEF.
Între timp, dincolo de oroarea copiilor uciși sau răniți fizic în atacuri, aproape fiecare copil din Ucraina a fost expus la evenimente traumatizante, iar cei care fug de violență sunt expuși unui risc semnificativ de separare a familiei, violență, abuz, exploatare sexuală și trafic.
Sistemul educațional al Ucrainei a fost devastat de escaladarea conflictelor armate din întreaga țară. Școlile au devenit țintele acestor atacuri, ceea ce a dus la faptul că familiile nu se simt în siguranță să-și trimită copiii la școală. Estimăm că 1 din 10 școli au fost avariate sau distruse, conform sursei citate.
Toți copiii trebuie să fie la școală și să învețe, inclusiv copiii care se află în situații de urgență. Copiii din Ucraina și cei care au fost nevoiți să fugă de acest război, nu sunt o excepție.
UNICEF continuă să solicite o încetare imediată a focului în Ucraina și ca toți copiii să fie protejați de vătămări. Aceasta include încetarea utilizării brutale a armelor explozive în zonele populate și atacurile asupra obiectivelor și infrastructurii civile.
Copiii din Ucraina au nevoie urgent de siguranță, stabilitate, acces la învățare sigură, servicii de protecție a copilului și sprijin psihosocial. Dar mai mult decât orice, copiii Ucrainei au nevoie de pace, a rezumat entitatea ONU.
Lilia Grubîi
