Persoanele cu dizabilități în Republica Moldova în anul 2022

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, Biroul Național de Statistică prezintă informația privind situația persoanelor cu dizabilități în anul 2022.

Persoanele recunoscute cu dizabilități reprezintă 6 la sută din populaţia cu reședință obișnuită a ţării

La 1 ianuarie 2023, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilităţi în Republica Moldova a constituit 162,3 mii persoane, inclusiv 10,9 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi au reprezentat 6,5% din populaţia totală a ţării cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi au constituit 2,0% din numărul total al copiilor cu reședință obișnuită din Republica Moldova (Figura 1).

Aproape fiecare a doua persoană cu dizabilitate s-a încadrat în categoria celor cu dizabilitate accentuată3

Distribuția pe grade a persoanelor cu dizabilități denotă o preponderență a persoanelor cu dizabilitate accentuată – 56,0%, ponderea celor cu dizabilitatea medie constituind – 28,0%, iar a celor cu dizabilitate severă – 16,0%. Comparativ cu anul 2021, a crescut ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și medie. Totodată, ponderea persoanelor cu dizabilitate accentuată a scăzut.

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilități aveau vârsta de 30-45 ani

Din total persoane cu dizabilități, circa 61,5 mii persoane (37,9%) aveau vârsta de 30-45 ani, 52,6 mii persoane (32,4%) – vârsta de 55-64 ani, 27,6 mii persoane (17,0%) aveau 65 și peste ani, 11, 4 mii persoane (7,0%) – 16-29 ani și 9,2 mii persoane (5,7%) cu vârsta de 0-15 ani.

Bărbații predomină în rândul persoanelor recunoscute cu dizabilități

La 1 ianuarie 2023, în structura persoanelor cu dizabilităţi ponderea bărbaților a constituit 52,8% (vezi Anexa, tabelul 1). Ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al populației bărbaților a fost mai mare cu 1,4 p.p, față de ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total al populației de femei (Figura 2).

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilităţi beneficiază de pensie de dizabilitate

La 1 ianuarie 2023, în structura persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa Casei Naționale de Asigurări Sociale, pensionarii de dizabilitate au constituit 64,8%, iar beneficiarii de alocaţii – 35,2%. Beneficiari de pensii de dizabilitate erau circa 105,2 mii persoane cu dizabilităţi (inclusiv 0,9 mii persoane cu dizabilități fiind angajați ai organelor de forță4), iar beneficiari de alocaţii sociale de stat erau 57,1 mii persoane, care nu au întrunit condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei.

Ponderea persoanelor cu dizabilități care beneficiază de prestații sociale în numărul total al populației a constituit 6,5% (vezi Anexa, tabelul 2). În profil regional, prevalează regiunea UTA Găgăuzia cu 8,8% și regiunea Centru (7,6%). Totodată, cea mai mare pondere se atestă în raionul Șoldănești (16,8%), în raionul Telenești (10,3%), iar în raionul Edineț și Rezina respectiv câte 9,3% (indicator ODD 1.3.1.d ).

Dizabilitatea în rândul pensionarilor survine cel mai des după vârsta de 55 ani

În numărul total al pensionarilor de dizabilitate au predominat persoanele cu vârsta de 55-64 ani – 45,3% şi 30-54 ani – 28,9%. Diferențe majore între bărbați și femei s-au înregistrat în grupul de vârstă de 55-64 ani, cu 9,8 p.p. mai mulți bărbați decât femei. (Tabelul 1).

Tabelul 1. Pensionari de dizabilitate, pe grupe de vârstă și sexe, la 1 ianuarie

 

2022

2023

Total

Femei

Bărbați

Total

Femei

Bărbați

Total pensionari de dizabilitate, mii

113,9

57,8

56,1

105,2

53,8

51,4

inclusiv pe grupe de vârstă (%):

 

 

 

 

 

 

16-29 ani

0,6

0,6

0,6

0,5

0,5

0,5

30-54 ani

29,0

31,5

26,4

28,9

31,6

26,0

55-64 ani

44,8

39,6

50,1

45,3

40,5

50,3

65 şi peste

25,6

28,3

22,9

25,3

27,4

23,2

 

Beneficiari de alocaţii sociale de stat de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

La 1 ianuarie 2023, din numărul de persoane cu dizabilităţi care erau beneficiari de alocaţii sociale de stat (57,1 mii persoane) (Tabelul 2), fiecare al doilea beneficiar a fost persoană cu dizabilitate din copilărie și fiecare al cincilea beneficiar – copil cu dizabilitate în vârstă de până la 18 ani. Femeile au constituit 40,1% în structura beneficiarilor.

Tabelul 2. Persoane cu dizabilităţi care beneficiază de alocaţii sociale de stat, la 1 ianuarie

 

2019

2020

2021

2022

2023

Total beneficiari, mii

47,6

50,8

52,3

54,1

57,1

inclusiv pe categorii (%):

 

 

 

 

 

persoane cu dizabilităţi

21,0

24,9

27,0

28,9

31,4

persoane cu dizabilităţi din copilărie

56,7

54,1

53,0

51,6

49,5

copii cu dizabilităţi în vârstă de până  la 18 ani

22,3

21,0

20,0

19,5

19,1

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în creștere

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilității şi Capacităţii de Muncă, în anul 2022 s-au adresat pentru a fi expertizate 14,2 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 12,1 mii persoane (85,0%), inclusiv 10,5 mii adulți (86,8%) și 1,6 mii copii (13,2%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară a fost mai mare în mediul rural și a constituit 62,8% în anul 2022.

Astfel, în anul 2022, în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste au revenit 53 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 39 persoane adulte la 10 mii locuitori de vârsta respectivă înregistrate în anul 2018 (Figura 3). La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 29 copii recunoscuți cu dizabilitate primară, comparativ cu 21 copii în anul 2018 (Figura 4).

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rândul bărbaţilor şi persoanelor cu vârsta de peste 50 ani

În structura persoanelor cu dizabilitate primară au predominat bărbaţii cu o pondere de 58,4%. Rata dizabilităţii primare a constituit 59 persoane la 10 mii bărbaţi comparativ cu 38 persoane la 10 mii femei.

Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani a constituit 69 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă (Figura 5).

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate medie

În funcție de gradul de dizabilitate, persoanele cu dizabilitate severă au constituit 20,2%, din total persoane cu dizabilitate primară, persoanele cu dizabilitate accentuată – 40,1% şi persoanele cu dizabilitate medie – 39,7%. Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate au constituit 40,0%, din persoanele cu dizabilitate accentuată – 36,9% și 47,2% din total persoane cu dizabilitate medieComparativ cu anul 2018, ponderea persoanelor cu dizabilitate accentuată a scăzut, dar a crescut ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și medie (Figura 6).

Dizabilitatea primară este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori și boli ale sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv

Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (16,4%), bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (16,0%) și bolile aparatului circulator (15,8%). În cazul a circa o mie de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza tulburărilor mentale și de comportament (10,3%), iar în circa șapte sute de cazuri – din cauza bolilor sistemului nervos (7,6%). În mediul urban, predominante au rămas a fi tumorile (19,3%), iar în mediul rural, bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (16,9%) (Figura 7).

În anul 2022, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (28,1%), tulburări mentale și de comportament (18,2%) și bolile aparatului circulator (17,0%) (Figura 8). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (20,3%), boli ale aparatului circulator (17,6%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (12,7%). În cazul dizabilităţii medii, în topul afecţiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (26,5%), bolile aparatului circulator (13,4%) și bolile endocrine şi de nutriţie (10,9%)În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, leziuni traumatice, bolile aparatului respirator, care, însă, au avut ponderi mai mici în structură.

Descarcă datele în format.xlsx

Dizabilitatea la o vârstă mai timpurie este determinată, în principal, din cauza tulburărilor mentale și de comportament și a malformațiilor congenitale

În cazul copiilor cauza principală a dizabilității au constituit-o tulburările mentale și de comportament (36,1%) și malformațiile congenitale (22,4%), iar în cazul persoanelor adulte cu vârsta de 18-29 ani dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 22,3% din cauza tulburărilor mentale şi de comportament şi în proporție de 11,7% – din cauza bolilor sistemului nervos. Persoanele cu vârsta de 30-39 ani cel mai des au fost recunoscute cu dizabilitate având boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (15,6%) și tumori (14,6%). Pentru grupul de vârstă 40-49 ani în top au fost, la fel, tumorile (20,5%) și bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (17,0%), iar începând cu vârsta de 50 ani, dat fiind faptul că, structura morbidităţii generale a populaţiei vârstnice este dominată de bolile caracteristice acestei vârste, respectiv şi dizabilitatea primară a fost determinată în cea mai mare parte de bolile aparatului circulator (24,0%) și de tumori (19,2%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen de reexpertizare

În anul 2022, au fost expertizate repetat aproape 40,6 mii persoane, cu 4,5% mai mult, comparativ cu anul 2018 (38,8 mii persoane). Ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare a constituit 95,7%.

Dizabilitatea fără termen5 de reexpertizare a fost stabilită pentru 8,3% din total persoane cu dizabilitate primară (999 persoane) şi pentru 17,9% (6766 persoane) din cei reîncadrați într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate, dar fără termen de reexpertizare, 17,5% erau copii, 8,7% erau femei în vârstă de 57 ani şi peste și 9,4% – bărbaţi cu vârsta de 62 ani şi peste.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este mai mică decât mărimea medie a pensiei în general

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2023, mărimea medie a pensiei de dizabilitate6 a constituit 2104,3 lei comparativ cu mărimea medie a pensiei per total pensionari – 3156,4 lei. În funcţie de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat, constituind 1572,2,0 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, 2260,4,3 lei pentru persoanele cu dizabilitate accentuată și 2557,6,1 lei pentru cele cu dizabilitate severă (Figura 9). Comparativ cu 1 ianuarie 2019, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat cu 64,7%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total pensionari a crescut cu 66,0%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobâl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 4903,6 lei și, respectiv, 2207,5 lei.

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate acoperă valoarea minimului de existență în proporție de 80 la sută

Valoarea minimului de existență, în anul 2022, a constituit în medie pentru o lună 2628,4 lei/persoană. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a făcut posibilă acoperirea minimului de existență în proporție de 80,1%. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate severă a acoperit minimul de existență în proporție de 97,3%, mărimea medie a pensiei de dizabilitate accentuată – 86,0%, iar a pensiei de dizabilitate medie – 59,8%.

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate acoperă minimul de existență într-o proporție și mai mică decât mărimea medie a pensiei de dizabilitate

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate severă, de la 1 aprilie 2023 a constituit 1965,5 lei, cuantumul pensiei de dizabilitate accentuată – 1834,4 lei și al pensiei de dizabilitate medie – 1310,3 lei. Respectiv, acesta a acoperit într-o proporție mai mică valoarea minimului de existență: 74,8% în cazul pensiei minime de dizabilitate severă, 69,8% în cazul pensiei minime de dizabilitate accentuată și 49,9% pentru pensia minimă de dizabilitate medie.

Alocaţii sociale de stat mai mari primesc copiii cu dizabilităţi severe şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie

La 1 ianuarie 2023, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat a constituit 1323,0 lei, fiind în creştere de 2,4 ori faţă de 1 ianuarie anul 2019. Mărimea medie a alocaţiei a fost mai mare la copiii cu dizabilităţi severe în vârstă de până la 18 ani (1701,6 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (1656,6 lei).

Persoanele cu dizabilitate severă au beneficiat și de alocaţie pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. De această alocaţie au beneficiat circa 12,7 mii de persoane cu dizabilităţi, comparativ cu 13,1 mii persoane în anul precedent. Mărimea medie a acestei alocații a constituit 1818,7 lei.

Persoanele cu dizabilităţi de război au beneficiat de alocaţii lunare de stat. Numărul acestor beneficiari a constituit 2,5 mii persoane cu dizabilităţi. Mărimea medie a acestor alocații a constituit 1214,9 lei.

Accesul persoanelor cu dizabilități la transport public

Conform datelor cercetării statistice “Prestațiile și utilizarea transportului electric”, în anul 2022, din 486 troleibuze aflate în inventar, 381 troleibuze erau adaptate pentru transportarea persoanelor cu dizabilități (față de 360 unități în anul 2021), inclusiv 347 în municipiul Chișinău și 34 în municipiul Bălți.

Persoanele cu dizabilități și persoanele care însoțesc persoanele cu dizabilități severe sau copiii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani beneficiază de compensaţii pentru serviciile de transport public urban, suburban şi interurban, al căror cuantum, începând cu 1 ianuarie 2023, constituie 160 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copiii cu dizabilităţi şi 60 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În municipiul Chișinău și Bălți pentru persoanele cu dizabilități accentuate acestea diferă și constituie 80 lei/lunar și, respectiv, 60 lei/lunar.

Servicii sociale7

Conform datelor Agenției Naționale Asistență Socială, în anul 2022, au activat circa 1,8 mii lucrători sociali care au prestat gratuit servicii de îngrijire la domiciliu pentru 14,9 mii de beneficiari, inclusiv 3,0 mii persoane cu dizabilități (20,1% din total beneficiari de acest serviciu).

În anul 2022, în țară au activat 50 cantine de ajutor social (32 în mediul rural și 18 în mediul urban), înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale, care au deservit 18,1 mii persoane, inclusiv 4,0 mii persoane cu dizabilități (22,1%).

Tabelul 3. Persoane cu dizabilități beneficiare de servicii sociale,
pe tipuri de servicii și sexe, 2022

 

2019

2020

2021

2022

2023

Total beneficiari, mii

47,6

50,8

52,3

54,1

57,1

inclusiv pe categorii (%):

 

 

 

 

 

persoane cu dizabilităţi

21,0

24,9

27,0

28,9

31,4

persoane cu dizabilităţi din copilărie

56,7

54,1

53,0

51,6

49,5

copii cu dizabilităţi în vârstă de până  la 18 ani

22,3

21,0

20,0

19,5

19,1

Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii specializate au fost 1,8 mii persoane adulte cu dizabilități. De serviciile sociale cu specializare înaltă acordate în centrele corespunzătoare au beneficiat 1,4 mii persoane adulte cu dizabilități, femeile constituind 45,9%.

În afară de aceasta, conform pachetului minim de servicii sociale, circa 5,1 mii persoane cu dizabilități severe au beneficiat de serviciul asistență personală (din care 45,8% femei) 

Copii cu necesități speciale8

Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite

În anul de studii 2022/23, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 9,8 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 9,3 mii elevi în instituții de învățământ general și 0,5 mii elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (Tabelul 4).

Tabelul 4. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, după tipul instituției

 

2018/19

2019/20

2020/21

2021/22

2022/23

Total

10 269

9 784

9 787

9 475

9 820

Instituții de învăţământ general

9 560

9 157

9 246

8 924

9 288

Școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

709

627

541

551

532

În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2022/23, învățau 8183 elevi cu cerințe educaționale speciale și 1105 elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2021/22, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități a înregistrat o creștere de 4,1%. Din total elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități 66,5 % sunt băieți (66,1% în 2021/22) (Figura 10)

În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă atât a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (de la 13 unități în anul de studii 2018/19, la 7 unități în anul de studii 2022/23), cât și a numărului de elevi din acestea (de la 709 persoane la 532 persoane), majoritatea elevilor rămânând a fi cei cu deficiențe intelectuale – 73,3%.

Persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă

Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este limitat

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități în anul 2022 a constituit 15,9% în comparație cu 45,5% la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități, rata de participare a fost de 16,2%, iar în cazul femeilor de 15,6%. În mediul urban, rata de participare a constituit 17,9% și în mediul rural – 15,3%.

Rata șomajului9 la persoanele cu dizabilități a fost de 4,6% față de 3,1% în rândul șomerilor fără dizabilitate. În distribuția pe sexe, acest indicator a înregistrat valorile: 4,0% pentru bărbați și 5,3% pentru femei. Rata șomajului la persoanele cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (12,7%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (1,3%).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de trei ori mai mică comparativ cu cea a persoanelor fără dizabilități

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate într-o proporție mult mai mică: în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 44,1%, în rândul persoanelor cu dizabilități aceasta a constituit doar 15,2%. La bărbați acest indicator a înregistrat 15,5%, la femei, respectiv 14,8%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (15,6%) în comparație cu cea din mediul rural (15,1%).

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate mai mult în sectorul servicii

Din distribuția persoanelor cu dizabilități ocupate după sectoare economice, rezultă că circa jumătate din aceștia au lucrat în sectorul servicii (48,3%), urmate de sectoarele agricol (34,2%) și industrie și construcții (17,5%) (Figura 11). În sectorul servicii majoritatea revine angajaților din învățământ și sănătate și asistență socială (20,9% din total ocupare).

Din totalul persoanelor ocupate cu dizabilități, salariații au alcătuit 71,6% comparativ cu 79,5% în cazul persoanelor fără dizabilități (Figura 12). În distribuția pe medii de reședință, ponderea salariaților cu dizabilități din mediul rural a fost mai mare decât ponderea din mediul urban (65,6% și, respectiv, 34,4%). Pe de altă parte, persoanele ocupate cu dizabilități non-salariate s-au regăsit în principal în mediul rural (94,2% din total non-salariați).

Durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate cu dizabilități a fost mai mică, comparativ cu durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate fără dizabilități (36,8 ore/săptămână și, respectiv, 39,8 ore/săptămână).

Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilități după ocupații10, rezultă că marea majoritate au avut ocupații cu calificare medie (56,0%), urmate de persoanele cu calificare înaltă (24,9%), comparativ cu (54,6% și, respectiv 31,7%) în cazul persoanelor fără dizabilități. Ponderea lucrătorilor cu calificare joasă a fost mai mare la persoanele cu dizabilități 19,1% comparativ cu 13,7% în cazul persoanelor fără dizabilități (Figura 13).

Persoanele cu dizabilități în căutarea unui loc de muncă

Conform bazei de date a Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, pe parcursul anului 2022 au fost înregistrate peste 2,2 mii persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, din aceștia circa 1,9 mii persoane au fost înregistrate cu statut de șomer. Distribuția persoanelor cu dizabilități înregistrate cu statut de șomer, conform gradului de dizabilitate a fost următoarea: 1,4% – dizabilitate severă, 12,4% – dizabilitate accentuată, 86,2% – dizabilitate medie. În rezultatul prestării serviciilor și a măsurilor active de ocupare a forței de muncă, au fost plasați în câmpul muncii 157 șomeri cu dizabilități (8,3% din numărul șomerilor cu dizabilități înregistrați) (vezi anexa, tabelul 8).

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Din total gospodării, care au în componenţă persoane cu dizabilităţi, practic fiecare a patra este formată doar din persoane cu dizabilităţi

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2022, din total gospodării 13,0% au avut în componenţa sa cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 26,3% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul (73,7%) fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. Din total gospodării care aveau în componența sa persoane cu dizabilități în 94,2% gospodării persoanele cu dizabilități erau adulți, iar în 5,8% gospodării – persoanele cu dizabilități erau copii. În cazul a 7,7% gospodării erau 2 persoane cu dizabilităţi în componenţa gospodăriei, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane cu dizabilități şi mai mult (0,1% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi sunt mai puţin dotate cu utilităţi

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi trăiesc în condiţii mai puţin avantajoase în ceea ce privește nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă în proporție de 71,2%, comparativ cu 74,4% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi. Grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei (WC) era disponibil pentru 55,7% gospodării, comparativ cu 61,9% în cazul celor fără persoane cu dizabilități. Un nivel mai mic de dotare al gospodăriilor cu principalele utilităţi este caracteristic în special pentru gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi din mediul rural care în proporţie de 61,5% erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă, comparativ cu 95,9% în mediul urban şi doar 41,7% dispuneau de grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei faţă de 91,2% în mediul urban.

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi mai rar îşi apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun

Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu aveau în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (16,1%), pe când cele cu persoane cu dizabilităţi au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun în proporție de 8,2%. La fel, în cazul evaluării nivelului de trai, comparativ cu anul precedent, ponderea gospodăriilor care trăiesc mai rău a fost mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilitate (31,0% faţă de 22,9% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi).

Toți indicatorii relativi sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2022 sunt provizorii.

Indicatorii relativi dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită au fost recalculați pentru anul precedent folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită.

2 Numărul total al persoanelor cu dizabilități este calculat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și ai alocațiilor sociale de stat de dizabilitate, inclusiv beneficiarii organelor de forță, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.

3 Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează, respectiv, cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie.

4 Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

5 La copii dizabilitatea fără termen este stabilită doar pentru perioada de până la împlinirea vârstei de 18 ani.

6 Cu excepţia pensionarilor participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl, militarilor în termen și organelor de forță.

7 Informația cu privire la serviciile specializate și cu specializare înaltă se referă doar la centrele destinate persoanelor adulte cu dizabilități.

8 Sunt incluși atât copiii cu dizabilități cât și cei cu cerințe educaționale speciale.

9 Conform definiției Biroului Internațional al Muncii.

10 Grupe de ocupații conform Clasificatorului Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM):

Adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 1992, în scopul combaterii discriminării respectiv evidenţierii necesităţilor persoanelor cu dizabilităţi şi ajutorarea acestora, anual, la nivel mondial, în data de 03 Decembrie este celebrată Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi.

     Fie că discutăm de tipologia deficienţelor fizice ori intelectuale, temporare ori permanente, fluctuante sau nu, împreună, pas cu pas, barierele stabilite de societate trebuie să le îndepărtăm. Pragul psihologic şi conştientizarea treptată precum şi implicarea tuturor constituie pasul către o societate eficientă.

     Temerile, neputinţele ori frica trebuie învinse, iar cazurile de reuşită constituie un exemplu că prin voinţă, determinare şi credinţă o perioadă dificilă poate să fie depăşită.

    Campionii paraolimpici, diversele personalităţi care au trecut pragul impus de limitele stabilite ale unei persoane cu dizabilităţi constituie o dovada a faptului că se poate.

     Marele compozitor german Beethoven este un exemplu în acest sens, talentul său nu s-a stins nici după pierderea auzului, operele sale fiind de mare succes, iar creaţia artistică frunctuoasă.

     Fizicianul Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani află la vârsta de 21 ani că mai are maximum 3 ani de trăit urmare a unei boli motorii progresive. Însă omul nu cedează, continuă să lucreze în ciuda văditei invalidităţi, a pierderii simţurilor şi a vocii. Infirmitatea nu îl împiedică nici astăzi să îşi continue activitatea didactică şi mai ales cea ştiinţifică.

     Cu toţii trebuie să conştientizăm nevoile persoanelor cu dizabilităţi, să devenim responsabili în ceea ce priveşte integrarea acestora în societate, făcându-i să nu simtă că handicapul pe care îl poartă le stă în calea împlinirii personale ori profesionale.

     Marginalizarea persoanelor cu dizabilităţi nu constituie soluţia, ci mai degrabă implicarea acestora în mod activ în viaţa socială colectivă, în activităţi specifice, punând accent pe dezvoltarea lor.