Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui: „Dacă se ratează această oportunitate de a reforma acum raioanele, mulți ani de acum încolo nu ne vom putea permite să avansăm nici în domeniul modernizării administrației locale, nici a celei centrale. Vom rămâne doar cu noi strategii neimplementate și intenții, regrete lipsite de relevanță post-guvernare”

Poziția celor mai mulți aleși locali privind ineficiența nivelul II de administrație publică locală a fost prezentată de directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, în cadrul unei emisiuni televizate:  „Aceste structuri raionale, așa cum funcționează astăzi, sunt un produs al trecutului, al Uniunii Sovietice. S-a făcut o mare greșeală când, după reforma județelor, fără a fi reorganizate, s-a revenit exact la aceleași structuri”.

Directorul executiv al CALM a explicat că după toate schimbările care s-au produs în Administraţia Publică Locală (APL), după schimbarea modului de finanțare a APL, în contextul în care din anul 2015 banii vin direct de la centru către primării, Consiliile raioanele și-au pierdut majoritatea competențelor, dar și rolul lor în raport cu APL de nivelul I. „Cândva, din punct de vedere politic, acestea aveau o influență, aveau și niște resurse pe care le împărțeau așa cum considerau, politicul fiind adesea principalul factor care stătea la baza distribuirii banilor. În prezent, practic, ele nu ajută cu nimic administrația publică locală de nivelul I, adesea administrațiile raionale fiind extrem de politizate. Iată de ce este nevoie de a decide ceva în privința lor, iar soluții sunt mai multe”, spune Furdui.

Viorel Furdui a constatat cu regret că ultimul an a fost irosit deoarece nu s-a făcut nimic pentru a încerca să fie identificat un consens în privința acestui subiect: „Vă asigur că mai mult de 90% dintre primari consideră că aceste Consilii raionale sunt ineficiente și că problema trebuie soluționată. Deoarece am pierdut foarte mult timp,  acum suntem puși în situația să găsim soluții rapide în cazul acestui nivel de administrare, în limitele legii”.

Conceptul de municipalizare, prezentat societății și guvernării de către Coaliția de Descentralizare, a fost elaborat ținându-se cont de faptul că a rămas foarte puțin timp până la alegerile locale, dar este foarte important de a face un pas înainte și a nu mai aștepta încă un ciclu electoral.

Directorul executiv al CALM a explicat că propunerea Coaliției pentru Descentralizare, formată din IDIS Viitorul, Promo-Lex și Congresul Autorităților Locale din Moldova, este ca în loc de raioane să fie instituit conceptul de municipii, adică cele 32 de raioane să fie transformate în 32 de municipii. „În loc de președintele raionului vom avea un primar general al municipiului și Consiliul municipal care va administra atât orașul de reședință, cât și niște treburi de interes general care vizează restul primăriilor din componența raionului de astăzi.” Conform calculelor efectuate de către experții din cadrul Coaliției, sunt mai multe raioane care nu au venituri proprii, circa 94 – 97% sunt transferuri de la centru, ceea cu ce se ocupă reprezentanții Consiliilor raionale fiind distribuirea acestor resurse. „Din aceste peste 90%, mai mult de 80% sunt bani pentru salariile diverselor instituții. Însă, dacă analizăm capacitățile satelor și orașelor, vom vedea ce impact de dezvoltare există în localități, chiar dacă resurse sunt puține”, a explicat Viorel Furdui.

Potrivit expertului în administrația publică locală, implementarea acestei reforme va avea un impact pozitiv deoarece va dispărea o structură parazitară și politizată – Consiliul raional și structura executivă a președintelui raionului. „Mai mult decât atât, primarul orașului și Consiliul orașului deja există și doar va prelua unele dintre atribuțiile raionului dar, în același timp, vor dispărea funcțiile pentru care în prezent se irosesc resurse, iar cele necesare se vor regăsi în cadrul administrației publice locale de nivelul I”.

Totodată, Viorel Furdui a explicat că la ora actuală, în cadrul primăriilor sătești nu există servicii de asistență juridică, urbanism și arhitectură, responsabili de scrierea și atragerea proiectelor etc.: „Din acest punct de vedere, municipiul ar putea ajuta și aici vedem o legătură foarte strânsă între acesta și primăriile din componența viitorului municipiu. De asemenea, în cadrul viitorului municipiu vor rămâne doar câteva atribuții care nu pot fi exercitate individual de către o primărie, cum ar fi liceele de circumscripție și anumite centre și instituții sociale. Mai mult decât atât, primarul general, fiind ales de către toată populația din municipiu (președintele raionului este ales acum de un grup îngust de oameni), are cu totul altă reprezentativitate, dar și o altă legătură cu toate orașele și satele din viitorul municipiu. Un exemplu în acest sens este municipiul Chișinău. Atât actualul, dar și foștii primari ai capitalei au investit foarte mult în suburbii, deoarece există o legătură electorală cu oamenii din aceste localități care sunt parte a municipiului”.

Revenind la calculele efectuate de experții Coaliției pentru Descentralizare, directorul executiv al CALM a declarat că orașele medii din Republica Moldova au acum în bugetele lor circa 20 de milioane de lei pentru investiții. „În cazul municipalizării, aceste localități vor avea circa 70 de milioane de lei, resurse cu care vor putea fi susținute inclusiv satele și orașele din componența municipiului”, a afirmat sursa citată.

Totodată, Viorel Furdui a explicat că Constituția prevede două nivele de administrație publică locală, dar nu se referă la noțiune, adică poți să le numești raioane, județe, regiuni etc. „ Prin urmare, nimic nu încurcă guvernării actuale să ia deciziile necesare”.

Cea mai mare problemă în implementarea acestei reforme o constituie timpul limitat și ezitarea decidenților.  „Totuși, noi păstrăm speranța că cel puțin în ultimul ceas se va înțelege foarte clar importanța acestui pas. Noi, în calitate de țară candidată pentru aderarea la UE, ne-am angajat să îmbunătățim sistemul de administrație publică, iar guvernarea a găsit un fel de soluție, de a elabora o strategie care să îmbine reforma administrației publice centrale și celei locale. Este limpede că pentru a avansa într-un domeniu trebuie să intervii și în celălalt, iar experiența ne arată că suntem buni la făcut strategii, avem probleme însă la implementarea acestora. Dacă noi pierdem această oportunitate și nu facem nimic în domeniul APL, vom intra într-un an electoral și odată ce Consiliile raionale și APL de nivelul I vor fi alese după sistemul vechi, în următorii patru ani nu vom avea dreptul să schimbăm nimic. Riscul mare este să pierdem nu doar patru ani, dar chiar opt, deoarece nimeni nu știe care va fi situația politică din Republica Moldova.  Dacă pierdem această oportunitate de a realiza reforma, nu ne vom putea permite mulți ani de acum încolo să facem pași adevărați în domeniul modernizării APL”, a rezumat Viorel Furdui.

Pentru conformitate, Lilia Grubîi