Toamna astronomică începe pe 23 septembrie, când ziua este egală cu noaptea

Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează începutul toamnei astronomice, când noaptea este egală cu ziua, s-a produs în acest an vineri, 23 septembrie, la ora 4.04.

Potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” din România, începutul ultimei decade a lunii septembrie este caracterizată de momentul în care pășim în toamna astronomică. Acesta este echinocțiul de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, notează Studio-L.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

Singurele excepții se întâlnesc în regiunile polare. Astfel, în zona polului nord începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele se va ivi deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.

Începând de astăzi durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă. Potrivit astrologilor, odată cu echinocţiul de toamnă, energia universală a planetei se schimbă, fiind benefică pentru manifestare şi gândire sau pentru meditaţie. „Este o energie de factură pozitivă. Zilele de toamnă de până la instalarea iernii astronomice reprezintă momentul oportun pentru a aduce echilibrul în toate aspectele vieții noastre”, susţin specialiştii în astrologie.

Ce este un echinocțiu?

Termenul se referă la două zile ale anului (21 martie și 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest și când ziua este egală cu noaptea.

Cuvântul „echinocţiu” derivă din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Cum era definit „echinocțiul” în „Dicționarul limbii românești” (1939):

echinócțiŭ n. (lat. aequi-noctium, d. aequus, egal, și nox, noctis, noapte; fr. équinoxe). Timpu cînd zilele-s egale cu nopțile. – Această circumstanță se produce de doŭă orĭ pe an: la 21 Martie și la 21 Septembre, fiind-că atuncĭ, ceĭ doĭ polĭ aĭ pămîntuluĭ aflîndu-se la o egală distanță de soare, lumina luĭ se răspîndește de la unu la altu și luminează jumătate din pămînt, pe cînd jumătate rămîne în întuneric. Prima din aceste epoce corespunde cu echinocțiu de primăvară, ĭar a doua cu cel de toamnă. Ecŭatoru se numește linie echinocțială fiind-că e echinocțiŭ orĭ de cîte orĭ soarele e pe această linie, adică la 21 Martie și la 21 Septembre. („Dicționaru limbii românești”, A Scriban, 1939 via Dex Online).

În medie, la începutul celei de-a treia decade din septembrie minimele nocturne sunt în general cuprinse între 3 și 12 C, iar maximele, între 17 și 25 grade C.

Echinocțiul de toamnă – Ce înseamnă în astronomie

Echinocțiul de toamnă nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când avem calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, dar cel mai frecvent a avut loc la 22 sau 23 septembrie. La echinocţiul de toamnă, ca și la cel de primăvară, ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ, se scrie pe site-ul Observatorului Astronomic amiral Vasile Urseanu.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară.

În emisfera sudică a Pământului, data de 23 septembrie marchează începutul primăverii.

La latitudinile țării noastre, în aceste zile Soarele culminează la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont.

Începând de la această dată, durata zilelor continuă să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Următoarele date ale echinocțiului de toamnă

  • 2022 23 septembrie 04:04
  • 2023 23 septembrie 09:50
  • 2024 22 septembrie 15:44
  • 2025 22 septembrie 21:19
  • 2026 23 septembrie 03:05
  • 2027 23 septembrie 09:02
  • 2028 22 septembrie 14:45

Cum ne influențează echinocțiul de toamnă?

Odată cu Echinocţiul de toamnă, energia universală a planetei se schimbă. Balanţa aduce cu ea un alt tip de energie, ideal pentru manifestare şi gândire sau pentru meditaţie. Este o energie de factură pozitivă. Zilele de toamnă care vor curge până la instalarea iernii astronomice reprezintă momentul oportun pentru a aduce echilibrul în toate aspectele vieții noastre. Toamna este un timp al destinderii, dar şi al deciziei şi al angajamentului.

Lilia Grubîi